PUTEREA CUVÂNTULUI

 

 

 

AUTOR : POESCU ADRIANA GABRIELA , profesor chimie , gradul I

ŞCOALA :LICEUL MĂTĂSARI , GORJ

 

Grigore Vieru a fost un poet român, ales membru corespondent al Academiei Române.

S-a născut și a activat în Republica Moldova devenind un simbol al valorilor şi unității românești, fiind strâns legat de ambele maluri ale Prutului.

14 februarie 1935 ne-a dăruit o minte strălucită, un om blând și iubitor de țară, ni l-a dăruit pe poetul nostru Grigore Vieru. Și-a iubit într-atât de mult țara, încât cea mai mare dorință a sa a fost nu să ajungă în Cosmos, ci să treacă Prutul

Tematica lui Grigore Vieru este aparent simplă, dar foarte profundă – a scris poezii despre mamă, natură, sat, poezii cu caracter social, abordând de asemenea valorile și tradițiile românești. A ţinut să sensibilizeze caracterul cititorului, încercând să facă omul mai bun și mai spiritual. A adus un aport considerabil la dezvoltarea limbii române şi grafiei latine pe teritoriul de azi al Republicii Moldova, pe vremuri încă inclus în fosta Uniune Sovietică. Vieru face parte din grupul celor care au luptat pentru independența țării.

Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Naţional “Steaua României” în grad de Mare Cruce “în semn de recunoştinţă şi înaltă apreciere pentru dragostea şi talentul cu care a militat, de-a lungul întregii sale vieţi, prin puterea cuvântului, pentru convieţuirea oamenilor în pace şi înţelegere, rămânând în sufletul tuturor românilor ca un simbol al legăturilor dintre fraţii de aceeaşi limbă“. (Text: Agerpres, Foto: cinemagia.ro, ro.wikipedia.org, Video: youtube.com)

În volumul de poezii pentru copii “Trei iezi”, ieşit de sub tipar în 1970, se găsea şi poezia “Curcubeul”, în care Vieru, prin metafora curcubeului cu trei culori, elogia drapelul tuturor românilor. Peste câteva zile de la difuzare, cenzura sovietică a retras cartea din librării, dând-o la topit, iar autorul a fost acuzat de diversiune. Tot în 1970, a apărut şi Abecedarul, elaborat de Vieru în colaborare cu scriitorul Spiridon Vangheli.

De pe acest manual, modificat întrucâtva de-a lungul timpului, învaţă şi, în prezent, micii basarabeni în clasa I. În 1989, Vieru şi Vangheli au realizat varianta în grafie latină a Abecedarului.

Grigore Vieru a fost mai mult decât un poet. Astăzi, acum 82 de ani s-a născut Grigore Vieru-poet al neamului. El încă trăiește prin poezia sa, prin Abecedarul cultivat în inimile copiilor.

În 1973, Grigore Vieru a trecut Prutul în cadrul unei delegaţii de scriitori sovietici şi a participat la întâlnirea cu redactorii revistei Secolul 20: Dan Hăulică, Ştefan Augustin Doinaş, Ioanichie Olteanu, Geo Şerban, Tatiana Nicolescu. A vizitat mănăstirile Putna, Voroneţ, Suceviţa, Dragomirna, Văratec şi s-a întors la Chişinău cu un sac de cărţi. Mai târziu, poetul făcea următoarea mărturisire: “Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul”.

În 1988 i s-a acordat cea mai prestigioasă distincţie internaţională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen. În acelaşi an, în ziarul din Chişinău “Literatura şi arta” apare primul text cu grafie latină din Basarabia postbelică. Autor – Grigore Vieru.

A fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1993.

La sfârşitul anilor ’80, Grigore Vieru se afla în prima linie a Mişcării de Eliberare Naţională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deşteptarea conştiinţei naţionale a românilor din Basarabia. Vieru a fost unul dintre fondatorii Frontului Popular şi s-a aflat printre organizatorii şi conducătorii Marii Adunări Naţionale din 27 august 1989. A participat activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM în care s-a votat limba română ca limbă oficială şi trecerea la grafia latină.

Am selectat câteva citate impresionante ale poetului Grigore Vieru despre timpurile pe care le trăim Sigur că nu toți le vor înțelege, dar nici poetul nu s-a obosit să scrie pentru toți și să fie înțeles de către toți. Dacă a reușit, prin opera sa, să schimbe viziunea fie și a unui singur om, înseamnă că nu a scris degeaba.Încă nu e târziu să pătrundem în profunzimea și limpezimea gândurilor marelui poet.

1. Nicio mamă nu poate şti viaţa cui leagănă: a unui viitor rege sau a unui viitor criminal.

2. Cine nu şi-a scris istoria cu sângele, acela sau n-a avut-o nicicând, sau crede că poate trăi pe contul istoriei altora.

3. Patria este ca un copil: dacă uiţi de ea, poate să plece de acasă.

4. O spun să mă audă şi plin de floare pomul: „Şi din mormânt voi spune mulţimii adevărul.”

5. Deşi pământul se învârte mereu, m-am născut acasă.

6. Basarabia este un copil înfăşurat în sârmă ghimpată.

7. Ochii îs doi şi-s trişti, d-apoi inima, singură?!

8. Un nume curat – iată care este ţărâna cea mai uşoară pe pieptul celui coborăt în pământ.

9. Câtă limbă română a rămas în Basarabia, ar putea s-o înveţe şi rusul.

10. Sunt trei fiinţe pe care nu te poţi supăra: Dumnezeu, mama şi moartea.

11. Dacă visul unora a fost ori este să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul.

12. Nu sunt atâţia ochi pe pământ câtă frumuseţe în jur.

13. În artă, ca şi în război, trebuie să mergi pe drumul tău ca să învingi.

14. Nu sunt un om curajos, ci, pur şi simplu, mi-e ruşine să ocolesc adevărul. Trebuie să spunem adevărul aşa cum ne-am ruga lui Dumnezeu.

15. Nu m-ar cuprinde mirarea dacă două morminte române s-ar certa într-o zi între ele, mira-m-aş dacă s-ar împăca.

16. E bine să înveţe un popor de la altul, însă nu e bine să înveţe un popor pe altul.

17. Întotdeauna m-am mirat cum poţi să rămâi un prost în mijlocul unei Limbi atât de frumoase şi înţelepte cum este Limba Română?

18. Este nedrept să înveţi copilul cum să moară pentru patrie, înainte de a-l învăţa cum să trăiască pentru ea.

19. Eu n-am trecut Prutul – l-am sărit.

20. Nu am, moarte, cu tine nimic!

Mulţi compozitori basarabeni s-au inspirat din poezia lui Grigore Vieru

Epitaful pe care şi l-a ales chiar Vieru, când a realizat că va pleca, în curând, în aceleaşi stele în care era şi Mihai Eminescu, este: “Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi”.

NU-I ASA ?

Un „simplu” ce este simbolul unei spiritualitati complexe imbinata cu o viziune transcedentala alǎturi de o tenacitate admirabila şi toate învǎluite în mantia sensibilitǎții .

Nu mai este alături de noi, dar rămâne a fi în inimile noastre prin tot ce a scris și ne-a lăsat drept moștenire.

Personalitatea lui va rămâne veșnic în memoria şi sufletul nostru.