Pîp.Ivănușcă Laura- Simona,
Școala Gimnazială nr.1 Costești, județul Botoșani
Grigore
Vieru s-a născut pe 14 februarie 1935, în satul Pererîta,
în familia lui Pavel și Eudochia Vieru, născută Didic. A absolvit școala de 7
clase din satul natal, în anul 1950, după care urmează școala medie din orașul Lipcani,
pe care o termină în 1953.
În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de
versuri pentru copii, „Alarma”, apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă”
din Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. Se
angajează ca redactor la redacția numită revista pentru copii „Scînteia
Leninistă”, actualmente „Noi”, și ziarul "Tînărul leninist",
actualmente "Florile Dalbe" .
La 8 iunie 1960 se căsătorește cu Raisa Nacu, profesoară de
limba română și latină și se angajează ca redactor la revista „Nistru”,
actualmente „Basarabia”, publicație a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Între anii 1960–1963 este redactor la
editura „Cartea Moldovenească”.
A fost un
oaspete des al „Căsuței Poeziei” din satul Cociulia, raionul Cantemir. Tot aici scrie celebra carte pentru
preșcolari „Albinuța”.
Anul 1968 aduce o cotitură în destinul poetului, consemnată de
volumul de versuri lirice Numele tău, cu o prefață de Ion Druță. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai
originală apariție poetică. În chiar anul apariției devine obiect de studiu la
cursurile universitare de literatură națională contemporană. Trei poeme din
volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuși, iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiș și Marin Sorescu. Asemenea dedicații apar pentru prima oară în lirica
basarabeană postbelică.
Grigore Vieru a fost membru PCUS din anul 1971.
În 1973 Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delegații de scriitori sovietici.
Participă la întâlnirea cu redactorii revistei „Secolul 20”: Dan Hăulică, Ștefan Augustin Doinaș, Ioanichie Olteanu, Geo Șerban, Tatiana
Nicolescu. Vizitează, la
rugămintea sa, mănăstirile Putna, Voroneț, Sucevița, Dragomirna, Văratec. Se
întoarce la Chișinău cu un sac de cărți.
Mai târziu
poetul face următoarea mărturisire:„Dacă visul unora a fost să ajungă în
Cosmos, eu viața întragă am visat să trec Prutul.”
În anul 1974 scriitorul Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor din România, îi face o invitație oficială din partea societății
Uniunii, căreia poetul îi dă curs. Vizitează Transilvania, însoțit de poetul Radu Cârneci. În 1977, iarăși la
invitația Uniunii Scriitorilor din România vizitează, împreună cu soția, mai
multe orașe din România: București, Constanța,
Cluj Napoca și Iași.
La sfârșitul anilor 1980, Grigore Vieru se găsește în prima linie a Mișcării
de Eliberare Națională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol
în deșteptarea conștiinței naționale a românilor din Basarabia. Vieru este unul dintre
fondatorii Frontului Popular din Moldova și se află printre
organizatorii și conducătorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1989. Participă activ la
dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM în care se votează limba română ca limbă oficială și trecerea la
grafia latină.
Pe 16 ianuarie 2009 Vieru a suferit un grav
accident de circulație și a fost internat la „Spitalul de Urgență din
Chișinău”. Grigore Vieru s-a aflat într-o stare critică cu politraumatism,
traumatism cranio-cerebral închis, contuzie cerebrală, traumatism toracic
închis, contuzia cordului și a plămânilor și contuzia organelor abdominale, având șanse
minime de supraviețuire. Accidentul rutier a avut loc în noaptea de 15 spre 16
ianuarie, ora 01:30 pe traseul R-3 Chișinău–Hîncești–Cimișlia–Basarabeasca. La volanul autoturismului
se afla Gheorghe Munteanu, artist emerit al
Republicii Moldova și director adjunct al Ansamblului de dansuri populare „Joc” din Chișinău, aflat într-o stare mai
ușoară.
A încetat din viață pe data de 18
ianuarie a aceluiași an, la
exact două zile după accident în Spitalul de Urgență din Chișinău, în urma unui stop cardiac din care nu a mai putut fi
resuscitat.
Bibliografia
1.
DEI Nume proprii, Ed. Cartier, Chișinău-București,
2004
2.
Grigore Vieru. „Taina care mă apără”,
Iași, Ed. Princeps Edit. 2008.
3.
Literatura și Arta Moldovei, Enciclopedie,
Chișinău, Red. ESM., 1985
4.
Petru Soltan (colectiv). „Calendar Național”,
Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Ed. 1995, 2010
5.
Tudor
Țopa. „Condamnați la zbucium”. Chișinău. Ed. Universul, 2003
6.
Vieru
Grigore// „Enciclopedia
sovietică moldovenească”
7.
Vieru
Grigore//Enciclopedia Universală Britannica, B.-Ch, Ed. Litera, 2010
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu