Prof.înv.
primar ,Tapalagă Nadia Valentina, Gr.I
Şcoala
Gimnazială “ Sf. Nicolae “ Botoşani
Grigore Vieru a fost unul
dintre cei mai influenți poeti atât în literatura românească, căt și în cea
basarabeană, aducănd inovare în stilul de scriere si raportare la lumea ce ne înconjoară.
A fost unul dintre cei care și-au folosit arta pentru a lupta pentru independența
țării, meritând tot respectul noilor generații.
Grigore Vieru s-a născut pe 14 februarie
1935, în satul Pererita ,din fostul judeţ Hotin, pe teritoriul de azi al
Republicii Moldova, în familia de plugari români a lui Pavel şi Eudochia Vieru,
născută Didic. A absolvit şcoala de şapte clase din satul natal în anul 1950,
după care a urmat şcoala medie din orăşelul Lipcani, pe care o termină in 1953.
A debutat editorial în 1957, student fiind, cu o
plachetă de versuri pentru copii, "Alarma", apreciată de criticii
literari. În 1958, poetul a absolvit Institutul Pedagogic "Ion
Creangă" din Chişinău, Facultatea de Filologie şi Istorie. În acelaşi an,
i-a apărut a doua culegere de versuri pentru copii, "Muzicuţe", şi
s-a angajat ca redactor la revista pentru copii „Scânteia Leninistă”.
A fost redactor la
revista “Nistru” ,publicaţie a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
Între 1960 şi 1963, Vieru a fost redactor la editura Cartea Moldovenească, unde
i-au apărut şi două plachete de versuri pentru copii: "Făt-Frumos şi
Curcubeul" şi "Bună ziua, fulgilor!". În 1964, publică în revista
Nistru poemul "Legământ", dedicat poetului Mihai Eminescu:
“ Știu: cândva, la miez de noapte,/ Ori la răsărit de Soare,/
Stinge-mi-s-or ochii mie/ Tot deasupra
cărții Sale. “
În 1968 are loc o cotitură logică în destinul
poetului, consemnată de volumul de versuri lirice "Numele tău", cu o
prefaţă de Ion Druţă. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai
originală apariţie poetică. Chiar în anul apariţiei, cartea devine obiect de
studiu la cursurile universitare de literatură naţională contemporană. Trei
poeme din volum sunt intitulate "Tudor Arghezi", "Lucian
Blaga", "Brâncuşi", iar alte două sunt închinate lui Nicolae
Labiş şi Marin Sorescu. Asemenea dedicaţii apar pentru prima oară în lirica
basarabeană postbelică.
În
1969, el publică "Duminica cuvintelor" la editura Lumina, cu
ilustraţii de Igor Vieru, o carte mult îndrăgită de preşcolari, care a devenit
"obligatorie" în orice grădiniţă de copii.
În 1970, editura Lumina publică
"Abecedarul", semnat de Spiridon Vangheli, Grigore Vieru şi pictorul
Igor Vieru. S-a dat o luptă aprigă de câţiva ani pentru apariţia lui, luptă în
care s-au angajat şi învăţătorii basarabeni, lucrarea fiind considerată
naţionalistă de către autorităţi. Tot în 1970, apare volumul selectiv de
versuri pentru copii "Trei iezi". La numai câteva zile după apariţie,
în urma unui denunţ, volumul este retras din librării pentru poemul
"Curcubeul", în care s-a găsit "ascuns" tricolorul
românesc.
În 1973, Grigore Vieru trece Prutul în
cadrul unei delegaţii de scriitori sovietici. Participă la întâlnirea cu
redactorii revistei Secolul XX, Dan Hăulică, Ştefan Augustin Doinaş, Ioanichie
Olteanu, Geo Şerban şi Tatiana Nicolescu ,vizitând împreună cu aceştia
mănăstirile din Bucovina. Poetul spunea :
“Dacă visul unora a fost să ajungă în
Cosmos , eu viața întreagă am visat să trec Prutul. “
În
1974, Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, îi face o
invitaţie oficială din partea Uniunii Scriitorilor, căreia poetul îi dă curs.
Vizitează Transilvania, însoţit de poetul Radu Cârneci. În acelaşi an, apare
volumul de versuri lirice "Aproape", cu ilustraţii color de Isai
Cârmu.
În 1977, la invitaţia Uniunii Scriitorilor din
România, Vieru vizitează, împreună cu soţia, mai multe oraşe din România:
Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca şi Iaşi. Un an mai târziu, prin apariţia la
editura Junimea din Iaşi a volumului "Steaua de vineri", cu un
cuvânt-înainte semnat de Nichita Stănescu, se rupe tăcerea între scriitorii
români de pe ambele maluri ale Prutului.
În
1981, la editura Albatros din Bucureşti (director Mircea Sântimâbreanu), în
colecţia "Cele mai frumoase poezii", apare o selecţie din lirica
poetului sub numele "Izvorul şi clipa", cu o prefaţă de Marin
Sorescu.
În 1982 este lansat filmul muzical pentru
copii "Maria Mirabela", al regizorului Ion Popescu, textele pentru
cântece fiind semnate de Grigore Vieru, iar în 1988 i se acordă cea mai
prestigioasă distincţie internaţională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma
de Onoare Andersen. În acelaşi an apare cartea de versuri
"Rădăcina de foc", la Editura Universul din Bucureşti (director Romul
Munteanu).
În 1989, Vieru este ales deputat al
poporului. Adunând în jurul său pe cei mai populari interpreţi şi compozitori
de muzică uşoară din Basarabia, poetul întreprinde un turneu în Moldova de
peste Prut.
În 1990, Grigore Vieru este ales Membru de
Onoare al Academiei Române, în 1991 devine membru al Comisiei de Stat pentru
Problemele Limbii, iar în 1992, Academia Română îl propune pentru premiul Nobel
pentru Pace.
În 1993, poetul este ales membru
corespondent al Academiei Române.
La vârsta de 60 de ani, în 1995, poetul Grigore Vieru este sărbătorit oficial
la Bucureşti, Iaşi şi la Uniunea Scriitorilor din Chişinău. În acelaşi an,este
ales membru al Consiliului de administraţie pentru Societatea Română de
Radiodifuziune. În 1996 este decorat cu Ordinul Republicii.
În
1997, Editura Litera din Chişinău lansează volumul antologic "Acum şi în
veac" (Colecţia: Biblioteca şcolarului), iar în 2000 este decorat cu Medalia
guvernamentală a României "Eminescu" - 150 de ani de la naştere.
La 16 ianuarie 2009, poetul a suferit un grav
accident de circulaţie, în apropiere de Chişinău. La 48 de ore după accident,
inima lui Grigore Vieru a încetat să bată .
A
adus un aport considerabilla dezvoltarea limbii române şi grafiei latine pe
terirorul de azi al Republicii Moldova, pe vremuri încă inclus în fosta Uniune
Sovietică.
Personalitatea lui va rămâne mereu în
sufletul nostru.
BIBLIOGRAFIE
1. Băileşteanu,
Fănuş- “Grigore
Vieru : Omul şi Poetul” – Bucureşti , Iriana, 1995
2. Boldeanu ,Florentina Narcisa Boldeanu - ,,Grigore Vieru, poetul dimineții și al bucuriei’’, în Revista
Știința literară, Nr.2, 2012.
3. http://ro.wikipedia.org/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu