Balan Irina Sabina,Limba si literatura română,Grad I,
Scoala Gimnaziala Nr.1 Suliţa,Botosani,
Poetul Grigore Vieru,maestru al cuvântului,iubitor de plai ,de limbă
şi neam, a iubit poporul român până la lacrimi şi şi-a consacrat întreaga sa
viaţă copiilor,îndrăgostiţilor,
lăsându-ne o operă monumentală, de o muzicalitate şi o frumuseţe rară. Valoarea, adevărul şi expresivitatea poeziei lui Grigore Vieru fac din
regretatul poet o prezenţă emblematică a literaturii române contemporane.
Prin întreaga
sa operă ,prin activitatea literară şi publică,Grigore Vieru a promovat conştiinţa unităţii şi
spaţiului cultural românesc,fiind prezent cu
totală dăruire de sine în miezul fierbinte al celor mai importante evenimente
desfăşurate pe ambele maluri ale Prutului.Versurile sale relevă o stare de
spirit de o extraordinară autenticitate creionate de un stil simplu şi sincer. Denumit "deputatul poporului", a câştigat inima celor care aveau acelaşi vis
cu al său – reîntregirea cu românii de dincolo de Prut:“Trei culori şi-o singură fiinţă Românească!”.Poetul a reprezentat
un model de patriotism şi un simbol care şi-a câştigat un loc de cinste în
cultura romană .
Grigore
Vieru a trăit având în suflet credinţa şi
speranţa reîntregirii:”Cred în restabilirea
hotarelor strămoseşti,pentru ca dincolo de patriotismul meu local,basarabean, ştiu
că<Mioriţa > s-a născut în Vrancea...cred cu
toată inima ca Reunirea cu Tara mamă este inevitabilă”.
In lirica
lui Grigore Vieru,eul creator îşi exprimă în mod nemijlocit stări sufleteşti
,emoţii,atitudini şi idei diferite de la
nostalgie la revoltă,(Basarabie cu jale )de la duioşie la încântare (Puisorii),de
la simplitate (Furnica ) la profunzime (Salvati-vă prin limbă).
Multe din poeziile sale s-au născut din dragoste fierbine
pentru tot ce este românesc.Elegiacul Grigore Vieru îşi arată ,mai cu seama în
volumul “Acum şi în veac” cealaltă “faţă” a răzvrătitului,a
protestatarului.Intr-un limbaj poetic aparent
simplu poetul ne explică nouă,celor de dincolo de Prut, în “Scrisoare din Basarabia”,ca a fost învăţat la şcoală să ne considere duşmani şi nu fraţi.Poetul ne scrie “prea târziu”,numindu-ne “Dulci fraţi
de dincolo de Prut/ Vă scriu cum pot şi prea tarziu/Mi-e dor de voi şi vă
sărut.”
Poet
contemporan , Grigore Vieru este vocea care îşi
“striga” cu simplitate şi amărăciune durerea:reîntregirea neamului său.“Că nu suntem români, străinul/Pe-a lui o ţine./Şi-ai mei mai tare-l
cred pe dânsul /Decât pe mine.”.
Bibliografie:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu