Prof. înv. Primar, Nicoleta Ciubotă
Gradul didactic I
Liceul ,,Mihail Sadoveanu”-
Borca-Neamț
MOTTO: ,,Veniţi de vă treziţi, fraţi basarabeni, în
suferinţele şi lumina Limbii Române, sălăşluiţi-vă în ea, întru vecie, până în
cele mai depărtate hotare ale dreptăţii ei!” (G. Vieru)
Poezia lui Grigore
Vieru este expresia unei sensibilități ieșite din comun, aproape dureroasă,
evocând realități și suferințe din viața satului iubitor de grai românesc, de
credință și dragoste de țară, convins fiind că limba română semnifică ,,prietenia, fraternitatea
şi iubirea dintre cuvinte, poate că singura prietenie şi singura iubire cu
adevărat sacră şi durabilă”.
Poezia lui este o
poezie a durerii – pentru că a înțeles pe de o parte, tristețea unor realități
nedrepte pe care nu le putea împiedica prin forțele proprii iar pe de altă
parte, a dat glas dorurilor poporului său, fiind un exponent al frământărilor
semenilor. ”Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat
să trec Prutul” afirma poetul.
,,Străine pofte ne-au răpit
Când via dulce, când ogorul,
Dar nimeni nu a izbutit
Din piept să smulgă Tricolorul.” (,,Trei culori” de G. Vieru)
Când via dulce, când ogorul,
Dar nimeni nu a izbutit
Din piept să smulgă Tricolorul.” (,,Trei culori” de G. Vieru)
Ceea ce l-a transformat
într-un adevărat erou al poporului a fost implicarea în Mișcarea de Eliberare
Națională din Basarabia, alături de Adrian Păunescu, Ion și Doina Aldea Teodorovici sau Ion Vatamanu. Datorită lui, basarabenii și-au vazut împlinindu-se
visul de a vorbi în limba română peste tot, de a scrie cu litere
românești. Lui Grigore Vieru i se datorează descătușarea identității statale.
Mult doritul drum spre Patria-mamă
a fost deschis prin forța cuvântului marelui poet.
“Da,
îmi iubesc mama.
(E un păcat?)
Şi pruncii.
Şi fraţii.
Şi cerul de ametist.
Ca rezumat,
SUNT NA-ȚI-O-NA-LIST !” (G. Vieru ,,Sunt naționalist”)
îmi iubesc mama.
(E un păcat?)
Şi pruncii.
Şi fraţii.
Şi cerul de ametist.
Ca rezumat,
SUNT NA-ȚI-O-NA-LIST !” (G. Vieru ,,Sunt naționalist”)
Atunci când vorbești
despre Vieru, este imposibil să nu îi admiri talentul cu care elogiază neamul
românesc și frumusețea limbii române, convins fiind că ,, limba este creația
omului prin Dumnezeu”, specificând că mai sus de atât omul nu s-a putut ridica.
Grigore Vieru s-a impus
ca un promotor consecvent al idealurilor naţionale ale românilor din stânga
Prutului, luptând pentru oficializarea limbii române în Basarabia, pentru
reunirea ei cu Patria-mamă. La sfârşitul anului 1980, Grigore Vieru era în
prima linie a Mişcării de Eliberare Naţională din Basarabia, textele sale având
un mare rol în deşteptarea conştiinţei naţionale a românilor din Basarabia. A
fost unul dintre inițiatorii Frontului Popular şi s-a aflat printre
organizatorii şi conducătorii Marii Adunări Naţionale din 27 august 1989. În
1989 a fost ales deputat al poporului apoi toate demersurile sale au fost în
direcția votării limbii române ca limbă
oficială.
Astfel, după îndelungă răbdare și aprinsă luptă
nesângeroasă, trecând prin momente în care simțea ca Dumnezeu a uitat de
poporul său iar poporul, la rândul său, părea că a uitat de Dumnezeu, poetul
afirma cu bucurie și mare speranță: ,,Două lucruri am întâlnit pe lumea asta
zidite cu adevărat până la capăt: Biblia şi Limba Română” și că ,, S-ar putea
crede că întreaga natură a ostenit la zidirea Limbii Române.”
,,Sunt iarbă. Mai
simplu nu pot fi.” stă gravat pe piatra funerară a marelui
poet român basarabean ,Grigore Vieru, ca un nemuritor recurs la memorie, ca o
veșnică aducere aminte a felului de a fi al poetului, a simplității născute
dintr- un izvor al dragostei nemărginite pentru patrie, pentru mamă, natură și
adevăr. Grigore
Vieru, asemenea marilor gânditori( așa cum au fost Goethe sau Dostoievski), ne
învață că lumea s-ar putea schimba prin frumos, prin cultură, prin mesajul
emoționant pe care acestea îl transmit.
Și cine poate
concluziona întreaga suferință și întregul zbucium pentru recăpătarea istoriei,
decât un făptuitor al acestora: ,,Norodul cuvintelor a biruit. Prutul cuvintelor nu a secat.
Graniţa dintre cuvinte s-a prăbuşit. Mântuirea prin cuvânt a venit.”
,,Din
Basarabia vă scriu,
Dulci
fraţi de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot şi prea târziu,
Mi-e dor de voi si vă sărut.”
Vă scriu cum pot şi prea târziu,
Mi-e dor de voi si vă sărut.”
Bibliografie:
Adela Novac, Grigore
Vieru. Limbaul poetic, Editura Junimea, Iași, 2018
Daniel Corbu, Grigore
Vieru și mitul său plutitor, Princeps Edit, Iași, 2018
Grigore Vieru, Sunt
iarbă, Editura Eikon, București, 2019
Grigore Vieru, Cântec
de iubire, Editura Prut, Chișinău, 2015
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu