Autor: Cuza Renata-Carmen, profesor pentru
învățământul primar, gradul didactic definitiv, Școala Gimnazială Numărul 1
Manoleasa
Grigore Vieru, glasul românilor de peste
Prut, s-a născut pe 14 februarie
1935, în satul Pererîta, in fostul județ Hotin, situat atunci în Romania, astăzi
aflat pe teritoriul Republicii Moldova.
Unul dintre cei mai mari scriitori contemporani ai României și un adevărat simbol al valorilor și unității românești, acesta a atras atât micii cititori, prin poeziile și manualele sale pentru copii, cât și adulții, prin poeziile pline de iubire pentru natură, pentru patrie, pentru sat și pentru venerata imagine a mamei, versuri prin care a ţinut să sensibilizeze caracterul cititorului, încercând să facă omul mai bun și mai spiritual.
Unul dintre cei mai mari scriitori contemporani ai României și un adevărat simbol al valorilor și unității românești, acesta a atras atât micii cititori, prin poeziile și manualele sale pentru copii, cât și adulții, prin poeziile pline de iubire pentru natură, pentru patrie, pentru sat și pentru venerata imagine a mamei, versuri prin care a ţinut să sensibilizeze caracterul cititorului, încercând să facă omul mai bun și mai spiritual.
Iubirea sa pentru patria mamă,
România, precum și iubirea față de Dumnezeu, era nemărginită. Fiind întrebat
odată: „De unde veniți, domnule Grigorie Vieru?”. A răspuns poetul: „Vin din
Basarabia, unde românii sunt săraci de mângâiere. Mângâierea noastră e Limba
Română. Mângâierea noastră e iubirea. Mângâierea noastră e credinţa în
Dumnezeu”.Ca răspuns la întrebarea ce I-ar cere lui Dumnezeu, scriitorul a
rostit, parafrazând vorbele episcopului Dionisie Romano: „Doamne, nu pedepsi
România pentru păcatele fiilor ei!”.
La sfârșitul anilor '80, Grigore
Vieru se găsește în prima linie a Mișcării de Eliberare Națională din
Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare
rol în deșteptarea conștiinței naționale a românilor din Basarabia. Vieru este
unul dintre fondatorii Frontului Popular din Moldova și se află printre
organizatorii și conducătorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1989.
Participă activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM
în care se votează limba română ca limbă oficială și trecerea la grafia latină.
Opera marelui poet cuprinde:
v
Volume de versuri pentru copii
·
Alarma (1957)- plachetă de versuri pentru copii, cu care își face debutul editorial, pe
vremea când încă era student;
·
Muzicuțe (1958)
·
La fereastra cu minuni (1960)
·
Bună ziua, fulgilor (1961)
·
Făt-Frumos curcubeul (1961)
·
Făgurași (1963), volum de versuri, povestiri și cântece;
·
Mulțumim pentru pace (1963)
·
Ceasornicul pădurii (1965)
·
Versuri (1965) , pentru care i se acordă Premiul Republican al Comsomolului în domeniul
literaturii pentru copii şi tineret;
·
Poezii de seama voastră(1967)
·
Duminica cuvintelor (1969)- tipărită la editura Lumina, cu ilustrații de
Igor Vieru, fratele marelui poet, devine o carte îndrăgită de copii, prezentă
în toate grădinițele din Basarabia
·
Aproape (1974)
·
Un verde ne vede (1976)
·
Mama (1975)
Dragostea cu care a scris o
multitudine de poezii pentru copii îl face pe Grigore Vieru cel mai mare poet
pentru copii, al literaturii române și unul dintre cei mai mari ai literaturii
universale. Faptul că poetul intra adesea în dialog cu elementele naturii,
precum albina, izvorașul, ploaia, soarele, valul, florile, etc., animă poeziile
sale și le face extrem de atractive pentru cei mici.
Plăcerea de a scrie versuri pentru
copii se remarcă și din faptul că, imediat după finalizarea studiilor, se
angajează ca redactor la redacția numită revista pentru copii „Scînteia
Leninistă”.
Îi este răsplătită măreția cu care a
scris versuri pentru copii, în anul 1988, când
i se acordă cea mai prestigioasă distincție internațională în domeniul
literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen.
v Volume de poezii
·
Numele tău (1968)-acest volum de versuri lirice este apreciat de critica literară
drept cea mai originală apariție poetică. Chiar în anul apariției devine obiect
de studiu la cursurile universitare de literatură națională contemporană. Trei
poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuși, iar
alte două sunt închinate lui Nicolae Labiș și Marin Sorescu. Asemenea dedicații
apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.
·
Steaua de vineri (1978, Iași)
·
Fiindcă iubesc (1980)
·
Izvorul și clipa (1981, București), cu o prefață de Marin Sorescu
·
Taina care mă apară (1983)
·
Un secol grăbit
·
Imn globului pământesc
·
Poetul
·
Un mut
·
Scrieri alese (1984), antologie de versuri
·
Rădăcina de foc (1988, Editura Univers din București), antologie de
versuri
·
Cel care sunt (1987), volum de versuri, interviuri, note
·
Hristos nu are nici o vină (1991, București)
·
Curățenia fântânii (1993, Galați), antologie de versuri
·
Văd și mărturisesc (1996, Editura Minerva, București - colecția
Biblioteca pentru toți), volum selectiv de versuri, aforisme și confesiuni
·
Acum și în veac (1997, Chișinău, Editura Litera - colecția Biblioteca
școlarului), antologie de versuri
·
Strigat-am către tine (199, Chișinău, Editura Litera - colecția Biblioteca
de aur)
·
Cântec de leagăn pentru mama (2003, Timișoara), antologie de poezii și aforisme
v Manuale
·
Albinuța (1979)- cea mai cunoscută carte pentru preșcolari, aceasta a fost scrisă
pe vremea când Grigore Vieru frecventa „Căsuța Poeziei” din satul Cociulia.
·
Abecedar (1970, 1983)- de pe acest manual, modificat foarte puțin de-a lungul
anilor, învață și astăzi micii basarabeni.
Grigore Vieru a
fost și va rămâne un poet al neamului, care și-a iubit patria românească și
scrisul ei latin , mama și pe Mihai Eminescu.În opera sa, simplă, dar
excelentă, Grigore Vieru a ilustrat și a apărat limba română, a definit
sentimentul patriotic, idealurile neamului și iubirea pentru tot ce e frumos.
Bibliografie:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu