Prof. Dan Elena
Școala
Gimnazială Romuli (BN)
Cine
spune că universul nu poate exista fără stele, știe că universul literaturii
n-ar supraviețui fără stele precum Eminescu, Vieru, Creangă, Caragiale, Slavici
și mulți alți scriitori, care prin neasemuitele lor opere au îmbogățit viața
noastră, a tuturor. În fiecare an, în preajma zilei de 14 februarie, gândul ne
zboară spre cer, la preacunoscutul poet basarabean, Grigore Vieru, cel ce a
iubit în egală măsură locul natal, satul Pererâta din fostul județ Hotin, de pe
teritoriul de azi al Republicii Moldova, cât și România, locuri de suflet, pe
care le-a elogiat în întreaga sa creație. Este de admirat, cum poeții
basarabeni au descris România, considerând-o o tară mamă, cât și pe Eminescu,
marele poet național al românilor, pe care l-au ales ca model artistic. În
acest context, aș vrea să amintesc, cum Grigore Vieru dedică poemul Legământ- maestrului său Eminescu,
căruia i se adresează astfel... Ştiu: cândva, la miez de noapte,/Ori la
răsărit de Soare,/Stinge-mi-s-or ochii mie/Tot deasupra cărţii Sale./...
Nu trebuie să uităm că atât viața, cât și traseul literar nu i-au fost
tocmai ușoare, născându-se într-o familie de plugari români a Eudochiei și a
lui Pavel Vieru, cunoaște asprimea unei astfel de vieți, dar, unde observă și
frumusețea, naturii, a neamului, a oamenilor, frecventează primele șapte clase
în satul natal, urmând cursurile școlii medii din orășelul Lipscani(1953).
Debutul editorial din timpul
studenției, îl face cu versuri pentru copii Alarma,
o plachetă de versuri foarte apreciată de critica literară. Continuarea
studiilor pedagogice dar și Facultatea de Filologie și Istorie din Chișinău,
contribuie substanțial la formarea distinsului poet basarabean, care publică o
culegere de versuri, tot pentru copii, Muzicuțe.
După absolvirea studiilor
superioare, poetul se angajează ca redactor, apoi publică alte plachete de
versuri, cum ar fi Făt-Frumos și
Curcubeul și Buna ziua, fulgilor!,
creații în care scoate în evidență frumusețea basmelor și a credințelor
poporului român.
În anul 1965 îi apare volumul Versuri pentru cititori de toate vârstele care
este premiat, dar, mai târziu, când publică poeme naționaliste, tirajul
acestora este întrerupt, continuă cu o serie de alte volume importante iar în
1973, are ocazia de a trece Prutul însoțind o delegație de scriitori sovietici,
după care Zaharia Stancu (președintele Uniunii Scriitorilor din România) îi
lansează o invitație oficială căreia poetul îi dă curs, în același an
publicându-și volumul Aproape.
Una dintre cele mai importante
contribuții pe care o are acest poet, este faptul că după anul 1980, luptă
pentru trecerea la grafia latină și a stabilirii limbii române ca limbă
oficială a Republicii Moldova, fapt ce se și întâmplă la 27 august 1989.
Pentru aportul literar, dar și pentru valoarea incontestabilă a
creației sale, Grigore Vieru este ales în 1993,membru corespondent al Academie
Române. La împlinirea vârstei de 60 de ani, în 1995, Vieru este sărbătorit
oficial la Bucureşti, Iaşi şi la Uniunea Scriitorilor din Chişinău. În 1997,
Editura Litera din Chişinău lansează volumul antologic Acum şi în veac, iar în 2000 este decorat cu Medalia guvernamentală
a României "Eminescu" - 150 de ani de la naştere.
Așadar, este de necontestat că, Grigore Vieru (1935-2009) a legat o punte între Basarabia și România, pentru că a fost un român adevarat, un pedagog și un artist desăvârșit. Nu este bine să uităm că românii au datoria patriotică de a rămâne uniți oriunde s-ar afla și oricât de grele încercări și piedici li se vor ivi în cale.
Așadar, este de necontestat că, Grigore Vieru (1935-2009) a legat o punte între Basarabia și România, pentru că a fost un român adevarat, un pedagog și un artist desăvârșit. Nu este bine să uităm că românii au datoria patriotică de a rămâne uniți oriunde s-ar afla și oricât de grele încercări și piedici li se vor ivi în cale.
Webografie-http://istoria.md/articol/536/Grigore_Vieru,_biografie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu