Prof. Mihaela Ştefan
Liceul Tehnologic „Ştefan cel Mare şi Sfânt”
Vorona - Botoşani
Noţiunea de educaţie multiculturală
desemneaza totalitatea programelor educaţionale ce răspund necesităţilor impuse
de coexistenţa într-un mediu multietnic. Scopul educaţiei multiculturale este
de a facilita acomodarea şi deschiderea
societăţii majoritare la modelele culturale specifice grupurilor minoritare.
Programele educaţionale multiculturale sunt fundamentate pe principiul
diversităţii culturale şi a deschiderii societăţii contemporane; educaţia şi
predarea interculturala sunt menite să concentreze atenţia elevilor spre propria
identitate, cât şi spre valorile umane universale. Multiculturalismul european
este o bogăţie potenţială cu condiţia să nu diminueze sau să anuleze identitatea
fiecărei culturi.
Sarcina şcolii de astăzi este de a forma
elevilor o conştiinţă europeană. Încă din clasele primare se impune cultivarea
respectului şi solidarităţii faţă de cultura altor popoare. Elevii trebuie să cunoască foarte bine valorile
propriei culturi, ca apoi să fie în stare a primi informaţii despre o altă
cultură. Aşadar, „şcoala trebuie să fie mai întâi culturală şi apoi
interculturală. Trebuie mers spre intercultural prin cultural.”
Arta noastră populară,
manifestată sub toate aspectele ei, reprezintă o bogăţie nepreţuită de comori
pentru toţi aceia care-şi iubesc patria şi neamul.
Incepând cu obiceiurile prilejuite de fiecare eveniment important din viaţa
poporului, continuând cu frumoasele costume
pe care le îmbracă în aceste împrejurări şi terminând cu cântecele, dansurile şi stigăturile nelipsite la aceste datini, izvorul lor e nesecat pentru cel
ce vrea să le cunoască.
Folclorul
reflectă o anumită
viziune despre lume şi viaţă, exprimă noianul de idei şi sentimente. Deşi, greu
încercat, de-a lungul existenţei sale ca şi popor, neamul românesc a continuat
să existe şi să păstreze tradiţiile şi obiceiurile populare în toată
complexitatea lor. Frumuseţea reliefului românesc este completată de portul,
obiceiurile şi meşteşugurile ţinutului binecuvântat, prin statornicia credinţei
sale de Dumnezeu. Împlinirile şi suferinţele, bucuria şi jalea, dorul şi
dragostea sunt reflectate în operele de artă populară şi sunt adânc percepute
de ochiul, urechea şi sufletul românului, dar şi de cei ce ne vizitează ţara.
Imaginea noastră ca popor ar putea creşte peste
hotare acolo unde a fi român încă este o ruşine, tocmai prin ceea ce avem
frumos şi cu adevărat al nostru: valorile folclorice româneşti.
Valorile estetice şi etice
cuprinse în folclorul românesc constituie o sursă inepuizabilă pentru formarea
umanistă şi moral-patriotică a copiilor. Cadrelor didactice le revine nobila
misiune de a iniţia copiii în comorile inestimabile ale creaţiei populare
străvechi.
Cultivarea
dragostei şi a respectului pentru valorile spirituale româneşti, în speţă
muzica folclorică - familiarizarea copiilor cu diferite obiceiuri şi datini,
afirmarea talentelor şi evaluarea rezultatelor prin spectacole şi concursuri
muzicale, sunt obiective ce trebuie să stea în faţa noastră.
Această
artă minunată, muzica, ne face să ne găsim, de atâtea ori, refugiul în lumea
viselor şi a adevărurilor, ne face să trăim mai optimişti în prezent, ne poartă
cu nostalgie în trecut şi ne ancorează spre viitor.
Cuvântul
folclor înseamnă frumuseţe, vechime şi tradiţie, bucuria de a
cânta, striga şi dansa împreună, băieţi şi fete, tineri şi vârstnici.
Fiind
o ţară cu o bogată tradiţie folclorică, nu trebuie nicio clipă să lăsăm
sufletul românesc fără hrana spirituală, dimpotrivă, trebuie să avem în vedere
ca din români să se nască pui de români cu aceleaşi obiceiuri, datini şi
preocupări.
Din fericire, la Vorona a
existat o preocupare permanentă pentru transmiterea din generaţie în generaţie a
tradiţiilor şi a obiceiurilor moştenite din bătrâni, încă de la cele mai
fragede vârste. Acest obiectiv a fost urmărit în special la nivelul şcolii prin
stabilirea unor discipline opţionale cum ar fi „Dans popular” sau „Tradiţii şi
obiceiuri locale”, prin desfăşurarea unor activităţi extracurriculare constând
în: întâlniri cu artişti populari, vizitarea unor expoziţii de artă populară,
realizarea de obiecte cu specific popular şi amenajarea de expoziţii şcolare pe
această temă, vizionarea unor spectacole folclorice, participare la serbări
şcolare etc.
Cei mai talentaţi elevi au
devenit membri ai ansamblului „Codruleţul”, înfiinţat încă din 1977, care a
reprezentat Vorona la numeroase manifestări cultural-artistice în ţară şi în
străinătate, obţinând de-a lungul anilor aprecierea spectatorilor, a oamenilor
de cultură, precum şi o colecţie impresionantă de premii. În cadrul
parteneriatului bilateral româno-francez Vorona – Aurillac, prin vizite
reciproce, am făcut cunoscute în spaţiul european, în Franţa, precum şi în
Germania şi în Anglia, portul, cântecul şi dansul popular moldovenesc. De
asemenea, frumoasele datini şi obiceiuri de iarnă din zona noastră (dansul
căiuţilor, al caprelor, al ursului şi al mascaţilor) au fost prezentate în
cadrul unui program la Festivalul de la Veneţia.
Pe plan local se
desfăşoară anual mai multe manifestări culturale: Zilele Eminescu la Vorona- în
ianuarie, Săptămâna Culturală Voroneană – la începutul lunii septembrie,
Festivalul Naţional „Moştenite din bătrâni” şi Festivalul Internaţional al
cântecului, dansului şi portului popular „Serbările pădurii”.
Toate acestea ne
reprezintă, au devenit o emblemă pentru şcoala şi comunitatea noastră, cartea
noastră de vizită cu care ne prezentăm cu mândrie în Europa.
Bibliografie
1)Cucoş,
C., Pedagogie, Editura Polirom Iaşi,
2006
2)Salade,
D, Dimensiuni ale educaţiei, EDP
Bucureşti, 1998
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu