Prof. înv. primar Apostu Elena Cristina
Grad didactic I
Școala Gimnazială “Al. I. Cuza”
Localitatea Dorohoi, jud. Botoșani
“Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi.” – astfel se definea marele poet Grigore Vieru, care a iubit enorm poporul
român și limba română. Grigore Vieru este unul din cei mai renumiți poeți
basarabeni și este considerat un poet al neamului și al dragostei de țară, care
a lăsat moștenire generațiilor următoare poezii care mângâie sufletul.
Grigore
Vieru a rămas în memoria
românilor din stânga și din dreapta Prutului ca poetul care a scris despre
mamă, care a iubit pământul românesc și limba română.
Versurile
sale ne uimesc prin bunătate și iubire, prin frumusețea și simplitatea
motivelor abordate.
Poeziile
sale reflectă, într-un mod intens și emoționant, diferite motive: mama, natura, strămoșii, plaiul, glia,
anotimpurile, etc. Talentul său literar a fost excepțional, spiritul civic
angajat, fiind un promotor consecvent al idealurilor naționale ale românilor
din Republica Moldova în manifestări culturale, sociale și politice ale
intelectualilor basarabeni. El a lupatat pentru oficializarea limbii române și
revenirea la alfabetul latin, pentru independența și suveranitatea Basarabiei
și pentru unirea ei cu Patria-Mamă.
Cărțile
de poezie ale lui Grigore Vieru Rămân repere fundamentale ale poeziei românești
de azi.
Grigore
Vieru a fost un poet din Republica Moldova. Vieru a trăit prin poezie și a făcut-o cu toată credința unui
luptător neobosit. A fost prigonit
pentru dreptate, dar Grigore Vieru a
reușit să țină piept, chiar și în timpurile cele mai întunecate. S-a născut pe
14 februarie 1935, în satul Pererîta, în familia lui Pavel și Eudochia Vieru,
plugari români (așa cum îi plăcea să le zică). Rămas orfan de tată, care
plecat la război nu
s-a mai întors, și crescut cu multă dragoste de mama sa,
a reușit prin muncă și devotament să obțină rezultate impresionante pentru
acele vremuri. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, în anul 1950, după
care urmează școala medie din orașul Lipcani, pe care o termină în 1953. În
anul 1957 debutează, fiind student, cu o plachetă de versuri pentru
copii, ”Alarma”, apreciată la justa valoare de criticii
literari. Apariția este consemnată în publicații de prestigiu. În 1958 termină
cu diplomă roșie Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău,
facultatea Filologie și Istorie.Volumul de poezii “Numele
tău” reprezintă un moment crucial în viața sa de poet, fiind foarte
apreciat de critica literară. Poetul s-a impus ca o personalitate artistică
încă din anii stundenției.
Trece Prutul pentru prima data în anul 1973, în cadrul
unei delegații de scriitori și vizitează cu acest prilej mai multe obiective
din regiunea Moldovei. Se întoarce în Republica Moldova cu multe cărți. Această
vizită l-a făcut mai târziu să afirme: “Dacă visul unora era să ajungă în Cosmos, eu viața întregă am visat să trec
Prutul”. Această experiență l-a marcat enorm. În anul următor, 1974,
scriitorul Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor din România, îi
propune să viziteze din nou România. Acum poposește în Transilvania, fiind
fermecat de frumusețea locurilor.
Următoarea vizită în România a poetului va fi în anul
1977, tot la invitația Uniunii Scriitorilor. Opera lui Grigore Vieru include
volumele de poezii “Alarma”, “Muzicuțe”, “Poezii de seama voastră”, “Versuri
pentru cititorii de toate vârstele”, “Aproape”, “Mama”, “Duminica cuvintelor”, “Un
verde ne vede!”, “Mulțumim pentru pace!”, etc. Împreună cu scriitorul și
editorul Spiridon Vangheli și
pictorul Igor Vieru, a realizat “Abecedarul”, o carte minunată pentru
copii.
Poezia
“În limba ta” prezintă anii de
împovărare nedreptă a neamului, dar
poetul este încrezător în viitorul luminos.
Versurile sale ilustrează stări de spirit de o înaltă
autenticitate, ne mângâie sufletul cu emoțiile exprimate, într-un regim liric
deosebit. Enunțurile poetice sunt
armonioase, limpezi, sugestive și sincere. Poetul este profund implicat în
viața națională, multe poezii reliefând acest lucru.
În domeniul publicisticii a abordat probleme esențiale
ale societății și a meditat asupra destinului neamului său și a limbii și
literaturii române. Se remarcă ca un om de o înaltă responsabilitate civică, ca
un om de cultură, cu o puternică credință în Dumnezeu. Toate acestea se
regăsesc în scrierile sale.
În România îi
sunt publicate mai multe volume de versuri, primul în anul 1978, cu sprijinul
lui Nichita Stănescu. Culegeri din lirica și poezia sa pentru copii au apărut
de-a lungul anilor în Franța, Rusia, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Estonia,
Georgia, Kârgâzstan, Letonia (în 1968 apare prima culegere de versuri în
letonă, la Riga), Lituania (în traducerea lui A. Baltakis), Tadjikistan (în
1983 apare o antologie de poeme în limba tadjică, tradusã de A. Aslam), Ucraina
(în 1986, 1989), Bulgaria, Macedonia și în alte țări. Grigore Vieru a semnat
numeroase articole politice și de criticã literarã și artisticã. Redevenind
cetățean al României (1990), este inclus în contextul literar românesc.
Spre
sfârșitul anilor 1980, Grigore Vieru este activ în cadrul Mișcării de Eliberare
Națională din Basarabia. Scrierile sale, ca și cântecele pe versurile sale, au
un rol important în deșteptarea conștiinței naționale a românilor din
Basarabia. Poetul este unul dintre fondatorii Frontului Popular din Moldova,
aflându-se printre organizatorii și conducătorii Marii Adunări Naționale.
În ziua de 16 ianuarie
2009, poetul a suferit un grav accident de circulaţie şi a fost internat la
Spitalul de Urgenţă din Chişinău. Accidentul a avut loc pe
traseul Chişinău-Hînceşti-Cimişlia-Basarabească,
când poetul de întorcea de la o manifestare dedicată lui Mihai Eminescu. La
două zile după accident, la 18 ianuarie, poetul a murit.
Grigore Vieru
întrupează, în ansamblul literaturii române, destinul unui scriitor cu o
înzestrare spirituală de excepţie şi, în acelaşi timp, o impecabilă conştiinţă
a naţiunii sale. O conştiinţă ce a dat seamă, de fiecare dată, de
realităţile unei istorii adesea vitregi, de trecutul naţiunii
sale, de amprenta tragică pe care a căpătat-o adesea limba română, pusă sub semnul întrebării de atâtea ori.
Poetul este apreciat de critica literară drept
cel mai reprezentativ al orientării traditional-clasice în poezia postbelică.
Este și cel mai îndrăgit poet din Republica Moldova. A ilustrat în versurile
sale dragostea, copilăria și plaiul natal, într-o viziune specifică, printr-un
stil și o tonalitate lirică aparte.
Poetul primește renumite premii pentru
poeziile sale: Premiul „Iosif Glavan”,
Premiul de Stat al Republicii Moldova, Premiul distinctiv international
în sfera literaturii pentru copii, și anume “Diploma de Onoare Andersen”, Premiul Special al Uniunii Scriitorilor
din Republica Moldova, Premiul “Lucian Blaga”. Deasemeni, i se acordă înalte
distincții de stat:“Ordinul Republicii”, “Ordinul Prietenia Popoarelor”,
Medalia “Mihai Eminescu”, precum și titlurile “Maestru Emerit al Artei” și “Scriitor
al Poporului din Republica Moldova”.
Bibliografie
- Bărboi,
Constanța ; Boatcă, Silvestru ; Popescu, Marieta. Arte poetice :
Literatura românã și cultura în școală București, Editura Recif, 1995,
- Micu,
Dumitru. Istoria literaturii române: de la creația popularã la
postmodernism. București, Editura Saeculumio, 2000,
- Simion,
Eugen. Scriitori români de azi. Vol. 3. București, Editura Litera, 1998
- Sorescu,
Marin. Grigore Vieru și lirica esențelor, București, Editura Albatros,
1981.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu