Adăscăliței
Maria,prof.înv.primar,grad didactic I, Școala Primară Nr.2 Roma
S-a
născut în luna lui făurar, anul 1935, ziua 14, omul și poetul ales de Dumnezeu
și trimis pe pământ pentru a fi o punte de suflet a neamului românesc din
stânga și din dreapta Prutului.
Poetul inimilor basarabeane, un
maestru al cuvântului, a trecut prin filtrul inimii sale, dragostea de mamă,
patrie și neam. Versurile sale pline de o tristețe luminoasă, au făcut ca în
timp și în spațiu să legene apele blânde și dulci ale Prutului, pentru a-și
îndeplini un vis, o speranță cu care s-a hrănit ani buni. ,,Dacă visul unora a fost ori este să ajungă în Cosmos, eu viața
întreagă am visat să trec Prutul”. Și visul său a devenit realitate în anul
1973, când ajunge în România în zona mănăstirilor din Moldova.
Anii studenției i-au adus în oglinda sufletului șansa de
a-i cunoaște opera marelui poet român Mihai Eminescu. Mai târziu marturisea
într-un interviu că poezia lui Eminecu a fost pentru el ,,manualul fundamental
de limba română’’ iar publicistica marelui poet ,,manualul fundamental de istorie’’.
Asemeni Luceafărului poeziei românești și-a iubit poporul
și cu penelul a gravat simplitatea versului celor îndrăgostiți, a copiilor și
maturilor. Întreaga sa operă literară are o muzicalitate și o frumusețe aparte,
de pildă în poezia Eminescu : ,,La zidirea
Soarelui,se știe,/ Cerul a muncit o veșnicie/ Noi, muncind în tocmai, ne-am
ales cu,/ Ne-am ales cu domnul Eminescu”, versuri cântate într-un mod maestuos
de bunii săi prieteni Doina și Ioan Aldea Teodorovici.
Cu
mult înainte de a trece Prutul, puntea sufletului românesc și a ajunge pe
pămânul fraților români, le-a dedicat acestora poeme în volumul de versuri
lirice ,,Numele tău’’. Trei dintre aceste
poeme din volum poartă numele ,,Tudor
Arghezi’’, ,,Lucian Blaga’’, ,,Brâncuși’’, iar altele două poeme îi
sunt închinate poetului contemporan Nicolae Labiș și lui Marin Sorescu.
Poetul cu chip blând și cu suflet de copil și-a creat un
crez al visului său de a ne uni prin cuvânt, prin bunătate, prin dragoste
pentru popor. Cuvintele MAMA, PATRIE, ISTORIE merită a fi scrise și rostite cu
majuscule în creația viereană; prin ele poetul a pătruns în rândul scriitorilor
români ca fiind omul de cultură cu un rol deosebit în deșteptarea conștiinței
naționale a românilor din Basarabia.
Legătura cu România o are și din momentul în care
primește o invitație oficială din partea Uniunii Scriitorilor din România
pentru a veni în țară și acceptă invitația vizitând de această dată
Transilvania (1974). Acum Prutul e mai limpede, mai primitor și după înca trei
ani va reveni alături de soție pentru a vizita orașele București, Constanța,
Cluj-Napoca și Iași.
A fost prezent pentru ultima dată la manifestarea
omagială a lui Mihai Eminescu și la întoarcerea spre țară, în noaptea de 15
spre 16 ianuarie 2009, un cumplit accident avea să-l țină departe de viață și
în data de 18 trece în neantul nemuririi. Se întrepătrund parcă gândurile ce le
menționase în 1964 în revista ,,Nistru’’ în poezia dedicată lui Mihai Eminescu:
,,Știu: cândva, la miez de noapte,/Ori la răsărit de Soare,/Strânge-mi-s-or
ochii mie/Tot deasupra cărții Sale’’.
E greu să vorbești la trecut de poetul contemporan cu
noi, cu poeții și scriitorii români care l-au cunocut și i-au apreciat creația
sa, izvorâtă dintr-o trăire atăt de românească.
O petală de dor românesc de pe plai botoșănean va ajunge
cu gândul la mormântul poetului tot într-o zi din luna lui făurar, 14, ziua
comemorării Omului legat prin suflet și credință de Basarabia și România.
În memoria marelui poet:
Găsit-a vremea timp de-odihnă,
Rămâi, poete, o veșnică-amintire-n tihnă.
Iarna e anotimpul morții Tale.
Găsit-a vremea timp de-omagiere,
O fi trecut un secol de durere,
Regrete, rugăciuni, istorie.
E timpul să-nțelegem- e omagiere!
Văzut-a Prutul, apa-i înghețată
Iar țara, doru-n ea te poartă.
E greu de ascultat cum sună
Rămasul bun de țară și de mumă.
Un timp, un dor, o rugă împreună.
(Adăscăliței Maria- ,,Omagiere”)
Bibliografie:
1.
Grigore,
Vieru, 1964, Legământ publicată în Revista Nistru.
2.
http:/www.grigorevieru.md/bibliografie
3.
http:/www.timpul.md/articol/grigore-vieru-unpoetabsolut
4.
http/poezii.citatepedia.ro/de.php
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu