Autorul: profesorŞtefanCrina Daniela
Disciplina: LimbasiLiteraturaRomâna
Grad didactic: gradul II
Şcoala: SeminarulTeologicLicealOrtodox “Sf.
Gheorghe”
Rezumat
GrigoreVieruestepoetul care a
reabilitateticulşiesteticulînliteraturapostbelică din Republica Moldova şi a
contribuitsubstanţial la definireaidentitară a basarabenilor, la
reconstituireacadrului de valorinaţionale. Printehnicipoeticeingenioase, poetul
a reuşitreperareavalorilorromâneştiîntr-un context sovieticostilşiideologizat
la maximum.Poetul a confirmatideeacămariiartişti pot înfrunta o
puterepolitică.GrigoreVieru a devenitunsimbolnaţional al
redeşteptăriinaţionale, al reveniriiadevăruluiistoricînalbialuifirească.
Istorialiteraturiimoldaveduparăzboiesteagitată,bogată
in evenimente, marcată de conceptediferitemereu
in schimbare, plină de pionieriinflăcăraţidarşi de eşecuriumilitoare, o
intreagăevoluţie cu atatmaicomplexă cu câtea se produce într-un context cu o
mare efervescenţăpolitică.
Dacăgeneraţiaanilor
50 a fostştearsă din lumeaculturală, iarpotenţialuleicompletpierdut, generaţiaanilor
60 esteconsideratăuna de represiune, de compromis, de subterfugiiingenioase.
Poetulcelmaireprezentativ al
acesteigeneraţii, GrigoreVieru, a reuşit in mod miraculossădejoaceşahulpolitic,scriind
o poezieanticomunistă, profundromânească, care s-a bucurat de o primirecălduroasă din
parteapublicului.
GrigoreVierudebuteazăcu
poeziipentrucopii, dar pare că nu vreasăinţeleagăcare estemisiuneasa de
scriitorsovietic, bamaimult , el scriepoezii cu o abordaresubversiva din
inimalui de copil.
Nu intâmplatorprimulsauvolum se
intituleaza “Alarma” o plachetă de versuripentrucopii ,apreciată de
criticiiliterari.
Inacestvolumabordeazăproblemapolitică,
prezentând o paradă de laşcoală, unde un şcolardefileazaalături de camaraziisăi,
in ritmultobelor,către un viitorpromiţator.
Poetulsunăalarmaca să-iofere, in alternativă, o realitate la care
esteinvitatsă-şitrăiascăinocenţavârstei.
Cititoruldescoperă cu uimire ca miciioctombrişti(copiii
din şcoalaprimarăeraunumiţiastfel, in amintireaRevoluţiei din Octombrie)
sipionieriidevotaţisuntinlocuiţi de fluturaşisigreieri, trompetelesuntînlocuite
de susurulunuiizvorsi de cânteculprivighetorii ,iarînloculşepciilui Vladimir
Ilici Lenin, străluceştefiguraduioasăsiprotectoare a mamei.
Toateacestetransfigurări,
stabilescpentrucopil o altăordine a lucrurilorşi o altăformăderealitate,
impactulfiindbineînţeles, extraordinar.
Înperioadaisterieisovietice, schimbarearegistrului
– tonulslogănescşitotalitar cu unul personal şi ludic- asubminatimaginearoboticăa
copiluluidorit de pedagogiasovieticăşi a cultivatprinopoziţie, conştiinta de
sine a miculuicititor.
Opera care
a avutcelmai mare impact in educareasensibilitaţiicopiilora fost “Abecedarulpentruprescolari” care a
fostdescoperitdeopotrivă de cătrecopii, darşi de cătreadulţi, care-şiregăsescinocenţasenzorială
a anilorcopilărieipierduţiîntimpulfoameteişirepresiunilor. Într-un interviu,
poetulexplicălongevitateaacestuiAbecedarintitulat “Albinuţa” : “Este o carte
imaculata, o carte onesta, am scris-o cu multadragostesicaldura, sicopii, in
special copii, simtcand o opera de artaestesincera, atuncicandadultulestesincer
cu ei, sicandel ii iubescsaunu. Am impresia ca astaexplica tot..Este o carte
despre care nu ma indoiesc ca vadainuiincamulttimp…”
Ceicare au crescut cu
poeziilemarelui poet cumpărășiastăzicartea care le-a marcatcopilăriași,
deșipepiață se găsescnumeroaseabecedare, eipreferăsă-și educe copii cu
poeziileluiVieru.
„Albinuța” ocupăunlocdeosebitînistorie,
fiindprimulabecedarîngrafielatină care a apărutpemeseleelevilorînanii 1990.
Șichiardacăpoate fi considerată o relicvă a țării, de cevatimp, abecedarul a
dispărut de pepolițelelibrăriilor din capitală.Vânzătorii spun cătoatecărțile
din stoc au fostvândute, iaraltele nu au maifostaduse. Însă nu
trebuiesănefacemgriji, șiastapentrucă „Albinuța” se
reediteazășiîncurândvorapărea de sub tiparaltecinci mii de exemplare.
Poemul “Curcubeul”
estedeasemeneabulversant. El a fostinterzis in momentulpublicarii, din
cauzaconotatiilorromanesti (culorilecurcubeuluireprezentaculoriletricolorului,
drapelulromanesc) sidin cauzaspirituluiludic prin care poetulexprima o
realitatedureroasasicomplettabu. Eticapoemuluiestetulburătoare: copilul, in sinceritateasa,
deţineadevărulpur, işisimteoriginile, rădăcinilesiincearcăsăcomunice cu adulţii:
ei, ingroziţi, pretindcă nu inţeleg.
Cu la fel de multăputereşidăruire
ca pentrupoezie, GrigoreVieruaavutşi o mare pasiunepentrumuzică. Poetul a
compusmuzicapentrucopiişi a creataranjamentemuzicalepentruunelepoezii din
volumul “Abecedarul” .Urmare a uneifoartefrumoasecolaborari cu artişti din
Romania siRepublica Moldova, cântecelenaţionalepeversurileluiGrigoreVieru au
format generaţia din 1989 şi au produs o adevăratătransformarespiritualăin Republica Moldova .“Reaprindeţi candela-n
căscioară”, “Eminescusă ne judece” sialtemelodii din
aceastăperioadăsuntmaimultdecâtcântece.Suntvibraţii ale
sufletuluiuneinaţiuniîntregiîntr-un moment crucial al existenţei” căutareaidentităţii,
care a fostascunsă, confiscate, falsificată de cătreImperiulSovietic.
In plinăperioadă de
propagandăcomunistă, poezialuiGrigoreVierusemnificăanihilareamiturilor false
sireîntoarcerea la adevăratelevalori.Concentrândtoatăenergiasa in jurulfiguriisacre
a mamei, poetula dat un răspuns sever cultuluiluiPavlicMorozov –
numeleunuitânarşef al pionierilor care in anii 30 şi-ar fi denunţattatalautorităţilor - dat ca exemplutinerilor,indemnându-i la astfel de acteeroicefăptuite in
numelePartidului, cu preţultrădăriipropriilorpărinţi.
Poetulpresimţeapericoluliminentcauzat
de pierdereaadevăratelorvalorisiapelează la ajutorultuturorforţelorancestraleşimagice
ale mamei. Imagineamitica a mamei, ea nu reprezintădoar o realitateesenţialăa
existenţeipoetului, ci o suprarealitate, un tot care uneştespiritulşimateria. Înpoeziasa,
mama reprezintă“axalumii” (Adrian-DinuRachieru), care garanteză o
comunicaresuperioarăintrecerşipământ.
PoezialuiGrigoreVierucapătăunacuttragismuman,
un accent de revoltă, de refuz violent înacceptareauneirealităţi care
loveşteînfiinţaromânească. Tragiciiani,
cumpliţipentruintelectualitatearomânăbasarabeană, i-au
făcutpemulţiromânisă-şipiardăsperanţaîntr-o viaţămaibună,
liberăşicreatoare.Nouaintelectualitate, înfrunte cu GrigoreVieru, a
readusculturaromâneascăşipoeziapefăgaşul normal al culturiidintre Prut
şiNistru.GrigoreVieru se afirmă ca o voce originalăînpoezie.Poezia a
fostîntotdeaunapentru el modul de aevada de sub strânsoareaocupaţieisovietice.
După cum apreciacriticul Adrian DinuRachieru,
„dacăar fi să se deaPremiul Nobel pentrupoeziescrisădespremamă, GrigoreVieru
l-armerita”.
Basarabia
a trăit o dramăgreu de înţelesşiaceadramă s-a numitocupaţiaşideznaţionalizarea.
Pe Mihai Eminescu l-a simţit ca pe
o adiere de melancolie, ca o evadareromantică, discretă, într-o lumeîn care
poetul, la aceavreme, nu puteasă nu aibăcontacte cu poeziaromânească.
Scriitoriiromânibasarabeni s-au adunatînjurulluiEminescu.
Marele poet GrigoreVieru a
readuslimbaromânăprin Mihai Eminescuşiistorianeamuluiromânescprin tricolor,
pepământulocupat de ruşi.
Bibliografie
1. Codreanu Theodor, Basarabiasau
drama sfâşierii. 2ème édition revue etaugmentée. Galaţi:
Editura Scorpion, 2003
2. Liiceanu Gabriel, Desprelimită.
Bucarest: EdituraHumanitas, 1994
3. Rachieru Adrian Dinu, «
GrigoreVieru – „Biblioteca de rouă” » / Metaliteratura 5-6 (19), ASM– UPS, 2008
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu