Școala
Gimnazială Nr. 7 Botoșani
Educaţia copilului s-a transformat
de-a lungul anilor într-un proces complex şi foarte laborios.De cele mai multe
ori dă rezultate imediat ce se produce,
însă, uneori, roadele efortului depus de
un părinte sau un cadru didactic se văd mult mai târziu, atunci când greșelile
făcute în trecut se repară greu și cu costuri ridicate. În procesul
educaţional, fiecare dintre cuvintele noastre contează, fiecare reacție pe care
o avem la comportamentul școlarului este contorizată și schimbă puțin câte
puțin, viitorul relației noastre cu el și a relației lui cu ceilalți și cu
sine.
De aceea, eu ca şi cadru didactic, încerc în permanenţă să caut, să
descopăr cele mai eficiente metode pentru a dezvolta un comportament pozitiv al copilului. Una din
acestea este prezența poeziei în viața copilului, începând cu clasa
pregătitoare. Poezia este o
operă de artă
care intră în
sfera literaturii pentru
copii dacă are un
conținut cognitiv accesibil
și o forma
artistică rafinată ,în care
sunt concentrate aspectele
cele mai variate ale
artei literare,și poate
fi folosită în activitatea cu copiii numai
dacă răspunde acestor exigențe dată fiind
influența pe care
o are asupra
copilului.Poezia este o
prezență necesară în
viașa școlarului mic chiar
dacă înțelegerea și
receptarea conștientă a
acesteia sunt îngreunate
de faptul că
limbajul poetic este
preponderent figurat,iar imaginea
artistică are valoare
generală de simbol.
Poezia contribuie mai
mult decât alte specii literare
din literatură pentru
copii la exersarea
și corectarea limbajului
sub aspectul expresivității pentru
că poezia e recitată prin
imitarea modelului oferit de
învățătoare. De aceea, în procesul
învățării poeziei copiii trebuie
ajutați să înțeleagă cum
să recite cât
mai frumos poezia.Poezia ne ajută să ne dezvoltăm
propriile capacități și să stabilim noi orizonturi de reflecție. Astfel, încă
din copilărie rămânem captivați la auzul oricărei poezii, iar vocabularul ne
este îmbogățit cu o mulțime de cuvinte și expresii noi. Personal, tresar ori de
câte ori citesc poeziile lui Grigore Vieru, deoarece mă duc cu gândul la copilărie,
iar acum nu pot decât sa remarc rolul educativ pe care l-au avut la acea vreme.
Activitatea de
învăţare începe cu
etapa introductivă, când se asigură
fondul afectiv şi
cel cognitiv, pe care
sa bazează înţelegerea
şi învăţarea conştientă
a poeziei. Prin procedeele
utilizate pentru captarea
atenţiei este important
să asigurăm atmosfera
emoţională care să motiveze
interesul copiilor pentru învăţarea
poeziei şi să le
asigure starea afectivă necesară
asimilării sentimentului exprimat
în versuri. Motivarea se
poate realiza sub
formă de joc, prin
intermediul unei păpuşi sau
a unui personaj
îndrăgit sau chiar printr-un
teatru de păpuşi.De cele mai multe ori, pregătim copiii pentru
memorizare prin diferite jocuri sau chiar prin valorificarea experienţei imediate, provocate printr-o
observare directă a
unui fenomen (Exemple:
“Primăvara
de
Grigore Vieru
Iese
iarba luminoasă,
Rândunica
vine-acasă.
Cald
e soarele-n câmpie
Ca
un ou de ciocârlie”,
“Iată vine Anul Nou
de
Grigore Vieru
–
Bună vreme, moş Martine!
–
Bună vreme, măi copile!
–
Încotro cu noaptea-n cap?
–
La oraş, să-mi iau un brad!
–
Bradul un’ să-l pui, mă rog?!
–
În pădure, în bârlog!
–
Păi, în codru brazi nu ai?!
–
Am, dă-mi pare rău să-i tai!”).
De asemenea, copii pot
fi familiarizaţi cu
textul poeziei printr-o
scurtă naraţiune. Într-o formă
simplă, atractivă, se prezintă
conţinutul poeziei şi se
explică expresiile făcându-le accesibile
copiilor. Ţinând cont de particularităţile gândirii, vorbirii şi
imaginaţiei copiilor, mai ales
la şcolarii mici,
în procesul de memorizare ne putem
folosi de ilustraţii care să
reprezinte fragmente sau
momente specifice din poezie. Punerea în „relaţie” a şcolarului mic
cu „literatura” presupune alegerea unor forme adecvate vârstei copilului care să
exercite o influenţă educativă majoră asupra acestuia. Copilăria este
cel mai important stadiu al dezvoltării. Nu trebuie să fie considerată o
perioadă de tranziţie. Ceea ce se pierde sau se
omite în dezvoltarea copilului nu se poate dobândi sau redobândi
niciodată la fel de bine într-un stadiu ulterior. De aceea, când ne preocupă
rolul unei discipline în educarea copilului, trebuie să avem în vedere tot ce
se poate dobândi maximal la această vârstă.Poeziile pentru copii îi încântă şi
îi atrag pe aceştia prin muzicalitatea versurilor, prin claritatea prin care redau fapte, idei
tablori sau sentimente. Având o tematica variată, poeziile pot fi folosite în activitatea din școalănu doar
pentru simpla memorare și reproducere, ci şi pentru stimularea creativitătii, a
capacităţii de comunicare corectă, fluentă, expresivă.
Copilul nu este un „adult” în
miniatură căruia i se poate adăuga treptat „ceea ce-i lipseşte” pentru a şterge
deosebirile dintre dintre activitatea psihică a acestuia şi a adultului. Copilul intră în lumea poeziei şi poezia
intră în viaţa copilului prin asociarea jocului propriu-zis cu jocul vorbelor
versificate, prin asocierea unei acţiuni ludice efective cu acţiunea ludică
exprimată verbal.
Cuvintele sunt considerate de
copil un fel de „obiecte” pe care le mânuieşte cu bucurie, delectându-se la
auzul lor şi inventând noi vocabule şi
sonorităţi necunoscute, dar armonizate. Trecerea se produce firesc, prin
versuri care redau farmecul jocurilor copilăriei, melodicitatea cântecelor, spre un
univers tematic orientat, integrându-se
într-un univers moral mai larg. Şcolarul mic devine sensibil la la poeziile
ce-i pot exprima dorinţa, calitativ nouă, a sărbătorilor dragi lui şi familiei
lui, apoi capătă reprezentarea unei colectivităţi sociale şi naţionale. Angajată permanent în experienţa
copiilor şi colorată afectiv, poezia
poate contribui, ca joc şi ca „lecţie” totodată la educarea copilului, la orice
vârstă.
Aşadar, dezvolarea potenţialului
creativ nu se realizează de la sine, ci este nevoie de acţiuni continue si
organizate de stimulare şi activare. Activarea și stimularea poţentialului
creativ impun cunoaşterea specificului și a nivelului de dezvoltare a acestuia,
ca şi cunoaşterea relaţiilor determinative în care este implicat. Stimularea şi
satisfacerea trebuinţei de cunoaştere a copilului determină dezvoltarea
potentialului creativ, amplificarea flexibilitaţii, fluiditatii,originalitaţii
plastice si verbale. Informațiile, modelele de acţiune însuşite prin
activitatea de învățare, declanşată şi susţinută de nevoia de cunoaştere, sunt supuse
transformărilor creative și generează un original cu valoare subiectivă. Pentru
valențele sale educative
dar și pentru
implicațiille sale formative,poezia trebuie
să fie o
prezență permanentă în
viața copiilor.
Bibliografie:
“Didactica limbii și literaturii
române în învățământul primar”, Ioana Șerdean, Editura Corint 2007
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu