GrigoreVieru –simbol al renaşteriinaţionale



Cruţ Paraschiva,prof.înv.primar,gr. did.I,Şcoala Gimnazială Nr.1 Săveni,Botoşani
Îndimineaţazilei de 16 ianuarie 2009, maşinaîn care poetul se aflapasagerşi cu care se întorcea de la o comemorare a luiMihaiEminescu a suferit un grav accident de circulaţieîn drum spreChişinău.GrigoreVieru, aflatpescaunul din dreaptaşoferului, a suferittraumatisme grave ale organelorvitale
Dupădouăzile de suferinţăpepatul de spital, în final, Dumnezeu a decissă-l ia la El. A fostînmormântat la Chişinăupe 20 ianuarie 2009, iar la înmormântare au participatzeci de mii de oameni.De la înmormântarealui Ion şiDoinaAldeaTeodorovici, buniiprieteniailuiGrigoreVierudecedaţi tot înurmaunui accident de maşină, Chişinăul nu maicunoscusefuneraliiatât de impresionante.
„ÎnanulCentenaruluiMariiUniri se cuvinesăneaducemaminteşi de personalităţilecare au luptatpentruReîntregireanaţionalădupăfrângereagraniţelorRomâniei Mari în 1945, iarGrigoreVieru s-a aflat, înanii ‘80-’90, în prima linie a Mișcării de EliberareNațională din Basarabia, textele sale, inclusivcântecelepeversurile sale, având un mare rolîndeșteptareaconștiințeinaționale a românilorbasarabeni.

După prima vizităînRomânia, înanul 1973, datoratăteleormăneanuluiZahariaStancu (peatuncipreședinteleUniuniiScriitorilor), GrigoreVieru, întors la Chișinău, a făcuturmătoareamărturisire : ”Dacăvisulunora a fostsăajungăîn Cosmos, euviațaîntreagă am visatsătrecPrutul.”Replica, devenităcelebră, venea din inimaunuiromânadevărat, care se adresa cu atâtacăldurăfraților de peambelemaluri ale râului care șiacum, nedreptșiilogic, ne desparte.Nouă, aflațiîn PATRIA MAMĂ, ne spunea: „Mi-e dor de voișivăsărut.”
Implicarealuiîn prima linie a Mișcării de Eliberare a Basarabiei, poeziile sale (multedevenitecântece) joacăunrol important îndeșteptareaconștiințeinaționale a românilor din Basarabia.
Este unuldintrefondatoriiFrontului Popular din Moldova șiluptăpentruîmplinireaunui alt vis: votarealimbiiromânecalimbăoficialășitrecerea la grafialatină.Victoriaaceastaîiaduce mare fericire, darîiatrageși (mai) mulțidușmani, urmândani de prigoană….
Prietenia cu Adrian Păunescu (șiședereaîn casa acestuia) face posibilemultelucruri, inclusivacela de a fi „acasă ”peambelemaluri ale Prutului.
Reușise ! A transpusînversuriceeacetrăia: „Acum am șieupelume parte,/ Pot îmbrățișamăiastra-ți carte,/ Știucăfrate-mi eștiși-mi eștipărinte,/ Acumnimeni nu măpoateminte.”
AdresareacătreEminescu, „neamul” luișifloarealuialbastră , ”Bine aivenitîn casa noastră”, a fostca o descătușare :un alt pas fusesefăcut.
Au urmatșialții, plini de emoții, luptășipericolepentrurevenireaBasarabiei „acasă ”, pentrucăîn el „a lăcrimat o țarăși s-a ascuns un neam ”.Pași care-l aduceaumaiaproape de final…Îșialesesechiarșiepitaful : „Suntiarbă. Mai simplu nu pot fi.”
Presimțea, căciînpoezia „Legământ ”, i se adresează din nouluiEminescu: „Știu, cândva, la miez de noapte, /Ori la răsărit de Soare / Stinge-mi-s-or ochiimie/ Tot deasupracărții Sale.”
Și…la miez de noapte a avutloc un accident de circulație (evident, „întâmplător ”!)…
Noaptea de 15 spre 16 ianuarie 2009, ora 1,30, când se întorcea de la o ceremonie de omagiere a luiEminescu !Inima „poetuluidivin ”, cum îlnumește Adrian Păunescu, a cedatpe 18 ianuarie, iar „celprigonit de viață, de viațalui se lasă ”.Atunci, „ spreEminescu a șipornitVieru ”.
PierderealuiGrigoreVieruesteredatăînacesteversuri sublime de bunulsăuprieten care, cu nemărginităomenie, îlprimiseîn casa lui : „Se-ntunecăpământulșilăcrimeazăcerul, / Se-ndoliazăfrațiișimameiîi e rău, /TreclumânăriaprinsespreRai la Chișinău,/ Bat clopotele-n Țară la moartealui VIERU.”
Astăzi, 18 ianuarie, avemsufletultrist.Șian de an așava fi…
Bibliografie (surse):
  1. www.grigorevieru.md;
  2. GrigoreVieru. Taina care ma apara. Iasi, Ed. Princeps Edit. 2008;
  3. www.ro.wikipedia.org;
  4. GrigoreVieru, Acumșiînveac, edituraLitersa, ed.III.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu