GrigoreVieru – Fereastră-n ziduri

Balan Nușa,ProfesorÎnvățământPrimar,grad didactic I , ȘcoalaGimnazială Nr.1 Albești

“Să ai un prieten în familie , unul în țară , unul în lume și unul în Cer.Mai mulți numai Dumnezeu poate avea.Suntem un ameste ciudat de stări și lucruri:trădăm plângând și râdem plângând.”

   S-a născutpe 14 februarie 1935, însatulPererâta din fostuljudeţHotin, peteritoriul de azi al Republicii Moldova, înfamilia de plugariromâni a lui Pavel şiEudochiaVieru, născutăDidic. A absolvitşcoala de şapteclase din satul natal înanul 1950, după care a urmatşcoalamedie din orăşelulLipcani, pe care o termină in 1953.

   A debutat editorial în 1957, student fiind, cu o plachetă de versuripentrucopii, "Alarma", apreciată de criticiiliterari. În 1958, Vieru a absolvitInstitutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chişinău, Facultatea de FilologieşiIstorie. Înacelaşi an, i-a apărut a douaculegere de versuripentrucopii, "Muzicuţe", şi s-a angajat ca redactor la revistapentrucopii „ScânteiaLeninistă”.

   A fost redactor la revistaNistru, publicaţie a UniuniiScriitorilor din Republica Moldova. Între 1960 şi 1963, Vieru a fost redactor la edituraCarteaMoldovenească, undei-au apărutşidouăplachete de versuripentrucopii: "Făt-FrumosşiCurcubeul" şi "Bunăziua, fulgilor!". În 1964, publicăînrevistaNistrupoemul "Legământ", dedicatpoetului Mihai Eminescu.
În 1965, îiaparevolumul "Versuripentrucititorii de toatevârstele", pentru care i se acordăPremiul Republican al Comsomoluluiîndomeniulliteraturiipentrucopiişitineret (1967). În 1967, RevistaNistrupublicăpoemul "BărbaţiiMoldovei", cu o dedicaţiepentru "naţionalistul" Nicolae Testimiţeanu. Întregultirajesteoprit, iardedicaţiaestescoasă.
În 1968 are loc o cotiturălogicăîndestinulpoetului, consemnată de volumul de versurilirice "Numeletău", cu o prefaţă de Ion Druţă. Carteaesteapreciată de criticaliterarădreptceamaioriginalăapariţiepoetică. Chiarînanulapariţiei, carteadevineobiect de studiu la cursurileuniversitare de literaturănaţionalăcontemporană. Treipoeme din volumsuntintitulate "Tudor Arghezi", "Lucian Blaga", "Brâncuşi", iaraltedouăsuntînchinatelui Nicolae Labişşi Marin Sorescu. Asemeneadedicaţiiaparpentru prima oarăînliricabasarabeanăpostbelică.
În 1969, el publică "Duminicacuvintelor" la editura Lumina, cu ilustraţii de Igor Vieru, o carte multîndrăgită de preşcolari, care a devenit "obligatorie" înoricegrădiniţă de copii.
În 1970, editura Lumina publică "Abecedarul", semnat de SpiridonVangheli, GrigoreVieruşipictorul Igor Vieru. S-a dat o luptăaprigă de câţivaanipentruapariţialui, luptăîn care s-au angajatşiînvăţătoriibasarabeni, lucrareafiindconsideratănaţionalistă de cătreautorităţi. Tot în 1970, aparevolumulselectiv de versuripentrucopii "Treiiezi". La numaicâtevaziledupăapariţie, înurmaunuidenunţ, volumulesteretras din librăriipentrupoemul "Curcubeul", în care s-a găsit "ascuns" tricolorulromânesc.
În 1973, GrigoreVierutrecePrutulîncadruluneidelegaţii de scriitorisovietici. Participă la întâlnirea cu redactoriirevisteiSecolul XX, Dan Hăulică, Ştefan Augustin Doinaş, IoanichieOlteanu, Geo Şerbanşi Tatiana Nicolescu.
În 1974, ZahariaStancu, preşedinteleUniuniiScriitorilor din România, îi face o invitaţieoficială din parteaUniuniiScriitorilor, căreiapoetulîidă curs. ViziteazăTransilvania, însoţit de poetul Radu Cârneci. Înacelaşi an, aparevolumul de versurilirice "Aproape", cu ilustraţii color de Isai Cârmu.

În 1977, la invitaţiaUniuniiScriitorilor din România, Vieruvizitează, împreună cu soţia, maimulteoraşe din România: Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca şiIaşi. Un an maitârziu, prinapariţia la edituraJunimea din Iaşi (director Mircea Radu Iacoban) a volumului "Steaua de vineri", cu un cuvânt-înaintesemnat de NichitaStănescu, se rupetăcereaîntrescriitoriiromâni de peambelemaluri ale Prutului.
În 1981, la edituraAlbatros din Bucureşti (director Mircea Sântimâbreanu), încolecţia "Celemaifrumoasepoezii", apare o selecţie din liricapoetului sub numele "Izvorulşiclipa", cu o prefaţă de Marin Sorescu.
În 1982 estelansatfilmulmuzicalpentrucopii "Maria Mirabela", al regizorului Ion Popescu, textelepentrucântecefiindsemnate de GrigoreVieru, iarîn 1988 i se acordăceamaiprestigioasădistincţieinternaţionalăîndomeniulliteraturiipentrucopii: Diploma de OnoareAnderesen. Înacelaşi an aparecartea de versuri "Rădăcina de foc", la EdituraUniversul din Bucureşti (director RomulMunteanu).
În 1989, Vierueste ales deputat al poporului. Adunândînjurulsăupeceimaipopulariinterpreţişicompozitori de muzicăuşoară din Basarabia, poetulîntreprinde un turneuîn Moldova de peste Prut.
În 1990, GrigoreVierueste ales Membru de Onoare al AcademieiRomâne, în 1991 devinemembru al Comisiei de Stat pentruProblemeleLimbii, iarîn 1992, Academia Românăîlpropunepentrupremiul Nobel pentru Pace.
În 1993, poetuleste ales membrucorespondent al AcademieiRomâne.
La împlinireavârstei de 60 de ani, în 1995, Vieruestesărbătoritoficial la Bucureşti, Iaşişi la UniuneaScriitorilor din Chişinău. Înacelaşi an, poetuleste ales membru al Consiliului de administraţiepentruSocietateaRomână de Radiodifuziune. În 1996 estedecorat cu OrdinulRepublicii.
În 1997, EdituraLitera din Chişinăulanseazăvolumulantologic "Acumşiînveac" (Colecţia: Bibliotecaşcolarului), iarîn 2000 estedecorat cu Medaliaguvernamentală a României "Eminescu" - 150 de ani de la naştere.
La 16 ianuarie 2009, poetul a suferit un grav accident de circulaţie, înapropiere de Chişinău. La 48 de ore după accident, inimaluiGrigoreVieru a încetatsăbată, pefondulunorpolitraumatisme multiple şi al uneipoliinsuficienţe a sistemelorşiorganelor.

  “...nu am moarte cu tine nimic...”