prof. inv primar-Mihaela Ungureanu
Şcoala Gimnazială NR.7
Botoşani
,,Sunt iarbă. Mai simplu nu pot
fi” – aşa se definea poetul Grigore Vieru, maestru al cuvântului, iubitor de
plai, de limbă şi de neam.
,,Am spus-o de nenumărate ori:
sîrma ghimpată din fundul grădinii noastre mi-a zgîriat şi îmi zgîrie inima. O
suport cu îngăduinţă. Lacrimi aşteaptă să strălucească de bucurie în ziua
măreaţă cînd vom fi şi noi în rînd cu lumea…”
El a fost mai mult decât un poet, a fost însuşi sufletul Basarabiei.
Prin poezia sa,prin frumosul semănat în inimile copiilor,a fost, este şi va
rămâne Pilonul de rezistenţă a culturii
naţionale .Tot ce e mai frumos astăzi poartă numele lui.Şi cerul cu
stelele, şi al străvechii slave bucium, şi ochii măicuţei ne sunt mai aproape,
fiind că iubesc şi au o taină sus care ne apără.
A ajunge să poţi să redai
istoria neamului în poezie, să poţi să aperi cei al tău prin poezie şi să crezi
că eşti auzit de Dumnezeu prin poezie înseamnă să fii un poet ales.Aşa a fost
Grigore Vieru – poet al neamului, care a ştiut cel mai bine să aşeze alături
cuvintele ca Grai, Mamă, Patrie, Iubire şi deaceea merită cununa recunoştinţei noastre.Acest om plăpând cu suflet de copil a
trăit în limba română, ducând pe umerii săi firavi crucea neamului nostru spre
un viitor mai bun.Visul său era de a ne
uni prin cuvânt, prin bunătate şi iubire de aproape.
Astăzi visul lui pare mai aproape ca niciodată pentru că oamenii din
diferite ţări, de diferite naţionalităţi de crezuri religioase îl pomenesc,
apropiindu-se unul de celălalt, amintindu-şi de omul care a locuit la marginea
unei iubiri. Am pierdut un poet pe pământ, dar avem un înger în ceruri…
Ne mîndrim mult cu
Grigore Vieru, cred că moştenirea care ne-a lăsat-o o vor admira-o multe
generaţii mîngîindu-şi sufletele cu versurile lui. El a fost poetul Dragostei
de viaţă, Dragostei de Ţară, Dragostei de neam, Dragostei de Adevăr, să-l
aducem copiilor şi nepoţilor noştri ca pe un tezaur, prin care vom rămâne şi
noi prin vremi, căci un popor rămâne.
Peste ani, cuvântul
vierian devine tot mai profund şi mai puternic. Luptând pentru crezul naţional, după cum este şi firesc, poetul
afirma că „în aceeaşi limbă / toată lumea plânge, / în aceeaşi limbă / râde un
pământ”, dar totodată ne face atenţi la faptul că – „doar în limba ta / durerea
poţi s-o mângâi, / iar bucuria / s-o preschimbi în cânt.”
„O,
neamule, tu,
adunat grămăjoară,
ai putea să încapi
într-o singură icoană.”
G – „Pământule,
eu dragoste îţi jur.”
R – „Patria
asta o pîine caldă.”
I – „ Cele
mai vechi popoare din lume sunt mamele.”
G – „ Lacrima
nu este altceva decît sarea ce păstrează nealterată frumuseţea omului.”
O – „Patria
asta o pîine caldă.”
R – „ Iubirea
de Patrie să nu ceară martori.”
E – „
Talentul numai a spus că mă ajută, iar munca chiar m-a ajutat.”
V – „Toate
zilele mele izvorăsc şi se înalţă din adîncul şi din puterea Limbii Române.”
I – „Pămîntule, eu dragoste îţi jur.”
E – „ Aş vrea
să redevin copil, pentru a regăsi în sufletul meu încrederea în oameni.”
R – „ Şi din
mormînt voi spune mulţimii adevărul.”
U – „ Lacrima
nu este altceva decît sarea ce păstrează nealterată frumuseţea omului,,
Fiecare popor are o lume
aparte, de aceea Atotştiutorul l-a înzestrat şi cu unele însemne. Neamul nostru
n-a fost mai sărac în acest sens decât multe altele. Burebista, Decebal, Ştefan
cel Mare, Daniel Sihastru, Mihai Viteazul, Constantin Brîncoveanu, Alexandru
Ioan Cuza, Eminescu sunt aştrii noştri călăuzitori şi protector, sclipitori
emanând lumină, căldură, dar şi speranţa, noi urmând doar să-i descoperim,să le
apreciem importanţa şi semnificaţia.
Izvor spre potolirea setei de
cunoaştere avem în vechile cronici a lui Ureche şi Costin; în operele marilor
clasici: Alecsandri şi Eminescu, şi, desigur, valoroasele opere a lui Lucian
Blaga şi Nichita Stănescu şi GRIGORE VIERU.
,,În artă ,ca şi în război trebuie să
mergi pe drumul tău ca să învingi!,,-spunea marele poet.
,, Doamne,
nu-nchide cartea Poetului cu nepăsare,
Ci las-o deschisă pentru copiii mei,
Să
se pătrundă de-nţelepciunea atotştiutoare
Şi
de Iubirea din ochii tăi.”
Bibliografie:
3.
Crimincean Olga
Rolul creaţiei lui Grigore Vieru în formarea personalităţii tânărului
contemporan. Concursul
„Moştenire”. Secţiunea
„Literatura română”
4.
Albinuta
- Cezarina Adamescu
5.
,,Rugă pentru poet” de Raisa Ţîbîrnă
6.
Grigore Vieru-Cugetări-cuvinte celebre
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu