Ciobanu
Elena-înv.gr. didactic 1,Școala Gimnazială„ Luca Arbore„ Vorona Mare
Rezumat
Maestru al cuvântului,iubitor de plai,de limbă și de
neam a dus pe umerii săi firavi crucea neamului românesc
spre a uni prin cuvânt ,bunătate și iubire de aproape pe cei ce avem o ‘’țara, un grai ’’.Vieru a fost mai
mult decât un poet a fost însuși sufletul Basarabiei,părintele limbii române
plin de taine,de legăminte,blând și viteaz,tradiționalist și modern.
Poet al neamului
a știut cel mai bine să așeze alături cuvintele: grai,mamă,patrie,iubire.A dat
glas în poemele sale suferinței și
dorinței și nu se poate face diferența între marele sale teme,deoarece el a
iubit patria care a fost pentru el ca o mamă, în care a trăit copilăria cu
credință în Dumnezeu că își va îndeplini umilul vis de a trece Prutul.Marele
sale teme vor fi mereu actuale pentru că ele izvorăsc din divinitate și nu pot
fi mișcate de nimeni și de nimic.Pentru poet dispariția fizică nu înseamnă
moarte,el trăiește prin poezia sa,prin frumosul semănat în inimile copiilor.
Lirica pentru copii a lui Vieru este mai mult decât
o carte,este o imensă școală,un adevărat
templu în care copiii sunt călăuziții în
tainele cunoașterii .Versurile lui îndulcesc sufletul copiilor și îi îndeamnă
să își iubească neamul,limba,țara.’’Poezia copiilor este ploaia curată care mă spală de
colbul zilei și care mă înseninează’’.
După o copilărie veselă și o iubire necondiționată
omul,scriitorul nu a uitat de cea mai importantă pesroană din viața lui’’Mama’.Pentru că totul începe de la ea, închină mai mult de jumătate din creația sa mamei.Toate creațiile sale de la ’’Versuri’’
până la ’’Strigat-am către tine’’ reprezinta un
inm închinat mamei,o odă nepieritoare prin simplitatea stilului prin
muzicalitatea și frumusețea lor.
Dorul de mamă , de
satul natal, de izvor, de porumb,de
pâinea coaptă în cuptorul copilariei, toate se transformă și se incheagă în dorul de
patrie,patrie ce va rămâne chiar dcaă mama va trece în neființă.’.Pentru ea se roagă poetul și îi cere
iertare că a trăit în minciuna celor care au
rupt biata Moldovă în două.
În ciuda simplității versului său,,el se numără printere acei poeți ce au scris o limbă ca un fagure de
miere.
Când
te hotărăști să scrii despre Vieru„Orfeul de peste Prut„nu se poate să nu-ți
tremure mâna, fiindcă
te gândești la uriașa sa personalitate,atât ca patriot înfocat,cât mai ales la
unul din cei mai de seamă poeți români ai literaturii contemporane.Maestru al
cuvântului,iubitor de plai,de limbă și de neam adus pe umerii săi firavi crucea
neamului românesc.Simbol al neamului nostru el a știut cel mai bine să așeze
cuvintele : Grai,Mamă,Patrie,Iubire.
Visul lui Grigore Vieru era de a ne uni prin
cuvânt,prin bunătate și iubirea de aproape .Iubirea poetului răzbate în întreaga sa creație,deoarece el a cântat
iubirea în versuri ce au ca temă patria,credința în Dumnezeu și ideal,mama,copilăria.A dat glas în poemele
sale suferinței și dorinței și nu se poate face diferența între marele sale teme deoarece el și-a iubit
patria care a fost pentru el ca o mamă în care și-a trăit copilăria,a trăit tot
timpul cu credința în Dumnezeu că îsi va îndeplini umilul vis de a trece Prutul.Marile teme
prezentate în creația sa vor fi mereu actuale ,pentru că ele izvorăsc din
divinitate și nu pot fi mișcate de nimeni și de nimic. Slugaa poeziei și-a închinat întraga sa activitate
cuvaântului și adevărului.
Debutează în 1957 cu
volumul de poezii ” Alarma”,ca în 1964-1965 cu
volumul ”Versuri”pentru cititori de toate vârstele să primească premiul
republican al Consomolului în domeniul literaturii pentru copii și tineret.Au
urmat multe volume de poezii dedicate copilăriei: ” Muzicuța’’,’’Făt frumos și curcubeul’’,’’Bună
ziua ,fulgilor’’,’’Duminica cuvintelor’’.În 1970 ,după
mai multe încercări, apare’’Abecedarul’’.Apogeul dialogului cu copii l-a
constituit Albinuța,un abecedar al preșcolarilor, apărut în 1979 în grafia
chilirică și abia în 1994 în grafia latină.
Lirica viereană pentru
copii are un profund caracter educativ,sădind în conștiința micilor cititor
respectul fațăde părinți dragostea de
tară și de limbă maternă.Frumusețea locului natal este bine surprinsă în poezia ’’Satele
Moldovei’' unde sciitorul îndeamnă pe copii sa-si iubească țara nu numai că
este frumoasă, ci pentru că este a lor,iar în poezia ’’Frumoasă-i
limba noastră’’ arată frumusețea limbii române.Pasărea’’ De-ar spune și cuvinte/ Când cântă
la fereastră/Ea le-ar lua știu bine/Din limba
sfântă a noastră./.
Opera lui Vieru este mai mult decât o carte, este o
imensă școală,un adevărat templu în care
copiii sunt călăuziți în tainele
cunoașterii. .Poeziile Copilăria’’,’’Prietenul’’,’’Băiețașul
din ochii mamei’’,’’Puișorii’’,’’Două mere’’,’’La școala iepurașilor’’,’’Albinuța’’,’’Satul
meu’’,’’Pisicul la școală’’,’’Cum se spală ariciorii’’,sunt nelipsite din
manualele copiilor.
Copilăria prezentată în opera sa este una nevinovată,reprezintă
o lume cu lucruri complexe, dar totodată simple,este perioada de viață când
omul este cel mai fericit și se bucură de
’’ orice rază de soare,de orice picătură de ploaie’’.Poezia copiilor este ‘’ploaia curată’’ care te spală
de’’colbul zilei’’ te înseninează
.
După ce a crescut,adolescentul începe să iubească.Iubirea
care’’ mișcă sori și stele’’ trebuie să semene în sufletele noastre
speranță,bucurie și desigur puterea de a ierta După
o copilărie veselă și o iubire necondiționată omul,scriitorul nu a uitat de cea
mai importantă persoană din viața lui’’Mama’.
Pentru că totul începe de la ea, închină mai mult de jumătate din creația
sa mamei.În poezia sa , mama este
ființacare se identifică cu patria și limba.Ca și Ion Creangă,Vieru o transpune
pe mamă într-o făptură cu puteri supranaturale,care îsi conduce viața după
regulile unei comunității rudimentare,dar cu o puternică credință în spiritul
național și valorile tradiționale.Un poem deosebit care aduce elogiul mamei
este ’’Mie dor de tine mamă’’unde aglomerarea de exclamații și enumerații demonstrează
intensitatea trăirilor baiatului.Mama devine simbolul chipului femeii
universale,prototipul femeii simple(Măicuța
mea grădină /Cu flori, cu nuci ,cu mere,/Nemuritoare
carte/De dor și omenie/Și cântec fără moarte).Imaginea mamei capătă
dimensiuni hiperbolice(Mamă tu ești
patria mea/Creștetul tău/Vârful muntelui/Ochi i tăi /Mări albastre/Palmele
tale/Arăturile noastre).Asemenea Luceafarului lui Eminescu care se metamorfozeaza ,ea se preface in stea și în pasăre măiastră, cu chip de ploaie, cu chip de spice,cu chip de măr are
caracterul de zeitate tutelară a vieții
,comunicând cu elementele an –cestrale( ’’O
mamă’’) .Pentru scriitor mama e patria,libertatea și demnitatea
națională,zeița protectoare,dorul și jertfa zidirii.
În multe poezii iubirea de patrie se confundă cu iubirea
mamei.Aceeași iubire de patrie se desprinde din imnul inchinat pământului
natal(’’Pământule’’),dar și din
poezia ’’Dar mai întâi’’.Dorul de
mamă, de satul natal , de izvor,de porumb,de pâinea coaptă în
cuptorul copilăriei toate se transformă și se inchegă în dorul de patrie,patrie
ce va rămâne chiar dcaă mama va trece în neființă(’’Mi-a rămas patria’’).
Poetul nu se teme de
moarte, ci numai de suferința mamei tară
pe care poetul o visează unită(‘’Doina’’).Pentru
ea se roagă poetul în ciclul de poezii și
Patria’’,patriei reântregitei îi cere iertare pentru ca a trăit în minciuna
celor care în 1812 au asezat piatra de hotar la Prut și au rupt biata noastră
Moldovă în două:Cu vorba strâmbă și pripită/Eu
știu că te-am rănit spunând/Că mi-ai luat și grai și pită/Și- ai năvălit pe
acest pământ/.Un om bun și iubitor de oamenii și de țară,credincios că are
o datorie
și o misie în nația sa,în 1964 publică în revista ’’Nistru’’ poemul ‘’Legământ’’ dedicat poetului
Mihai Eminescu,iar 1968 în volumul de versuri ‘’Numele tău ’’dedică poeme
scriitorilor Tudor Arghezi,Lucian Blaga,Marin Sorescu,Nicolae
Labiș,promovând limba română ‚’’în
spațiul căreia ne mișcăm ,pe care prin voia lui Dumnezeu suntem datori să o
apărăm . Istoria românilor și limba română sunt aripi esențialeși fără acestea
nu putem zbura peste Prut’’.Acești scriitori îi dau siguranța netemerii de moarte a opereii sale.’’Patria
este ca un copil,dacă uiți de ea ,poate să plece de acasă’’ este crezul poetic
a lui Grigore Vieru.Astfel la sfârșitul
anului 1980 se afla în prima linie a Mișcării de Eliberare Națională a
Românilor din Basarabia,votând limba romnână oficială și trecerea la grafia
latină.În această perioadă el publică versuri care ii indeamnă pe moldoveni să
treacă ‘’Podul de flori’’ și să-și redescopere frații.În1997
lanseză volumul ’’Acum și în veac’’
cele mai îndrăgite poezii fiind ‚’’Eminescu ’’și ’’Reaprindeți candelele’’
A ajunge să poți să redai istoria neamului în poezie,să
poți să aperi ce-i al tău prin poezie și să crezi că ești auzit de Dumnezeu
prin poezie înseamnă să fii un poet ales.La Vieru poezia se identifică în
ultimă instanță cu poetul’’De
fapt /nici nu sunt om/ci pur și simplu/poezie’’.Toul în jur e o cântare,o cântare ce transfigurează
lumea după chipul și asemănarea poeziei(‘’Poezia’’)Părul
meu/fruntea un fel de măsură/sprâncenele douâ versuri/tâiate cu negru/pentru
ca/nu pot merge/ochii două metafore albastre/buzle rime străvechi/inima-ritm
moderat,neregulat/.Suflet din sufletul neamului, Grigore Vieru a trecut graiul prin inima sa,încărcâdu-l cu
răbdare,înțelepciune și o nouă frumusețe.În ciuda simplității versului său,el
se numără printre acei poeți ce au scris o limbă ca un fagure de miere.Cuvântul
lui tună ca să strălumineze bolți și plouă pentru ca l anul să lege rod și
mugurul să scoată frunze și flori.
Opera lui ne-a menținut demnitatea de neam, ne-a
hrănit cu speranță
și putere.Noi ,generația crescută și legănată
de versul blând al poetului suntem datori să il aducem copiilor și
nepoților noștri ca pe un tezaur prin care vom rămâne și noi prin vreme,căci un
popor rămâne în istorie prin valorile pe care le creează și le păstrează cu
sfințenie.
Bibliogafie
1.Grigore Vieru.Taina care mă apară.Iași,Ed.Princeps
Edit.2008
2.Grigore Vieru.Acum și
în veac,Ed.Litersa,ed II.
3. Tudor Țopa. Condamnați la zbucium.
Chișinău. Ed. Universul, 2003.
4. Literatura și Arta Moldovei, Enciclopedie,
Chișinău, Red. ESM., 1985
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu