GRIGORE VIERU-O VIAŢĂ ÎNTRE DOUĂ IUBIRI

BOTEZATU LUMINIŢA Prof. înv. primar - gr. I

ŞCOALA GIMNAZIALĂ PLOPU – DĂRMĂNEŞTI

            Unii spun că atunci când te naşti Dumnezeu îi urzeşte firul vieţii, alţii ca nişte ursitoare îţi proorocesc ce şi cum iar alţii spun că destinul ţi-l faci cu mâna ta.

Dumnezeu ştie dacă şi-a croit destinul singur sau cineva din cer i-a călăuzit paşii doar pe potecile drepte şi line căci alţii nu ar realiza atâtea lucruri nici în zece vieţi .

            Citind  bibliografia  poetului  afli că s-a născut la sat într-o familie de plugari,oameni simpli dar cu respect şi credinţa pentru educarea celor doi fii cu talente artistice fratele Igor fiind pictor.A urmat prin muncă cursul firesc al omului  responsabil şi determinat :şcoala primară, şcoala medie, Facultatea de Filologie şi Istorie la  Institutul pegagogic toate aceste într-o perioadă zbuciumată plină de schimbări socio-politice. În 1960 se căsătoreşte şi om la casa lui devine de două ori tată .Nimic din aceste lucruri nu îl îndepărtează de la munca  asiduă de scriitor.

            ,,Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul.” spunea rememorând anii de dinainte de 1973. Atunci avea să i se îndeplinească visul. Urmărind evoluţia şi cursul vieţii sale începând cu anul 1968 (atunci când a lansat o care în care trei poeme din volum sunt intitulate "Tudor Arghezi", "Lucian Blaga", "Brâncuşi", iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiş şi Marin Sorescu) Grigore Vieru a dus o viaţa între două iubiri : când acasă în Basarabia  când acasă în România . În 1973  trece Prutul în cadrul unei delegaţii de scriitori sovietici , în 1974, Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, îi face o invitaţie oficială din partea Uniunii Scriitorilor, căreia poetul îi dă curs. Vizitează Transilvania, însoţit de poetul Radu Cârneci. Apoi în 1977, la invitaţia Uniunii Scriitorilor din România, Vieru vizitează, împreună cu soţia, mai multe oraşe din România: Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca şi Iaşi. Un an mai târziu, prin apariţia la editura Junimea din Iaşi (director Mircea Radu Iacoban) a volumului "Steaua de vineri", cu un cuvânt-înainte semnat de Nichita Stănescu, se rupe tăcerea între scriitorii români de pe ambele maluri ale Prutului. În 1981, la editura Albatros din Bucureşti (director Mircea Sântimbreanu), în colecţia "Cele mai frumoase poezii", apare o selecţie din lirica poetului sub numele "Izvorul şi clipa", cu o prefaţă de Marin Sorescu. În 1982 este lansat filmul muzical pentru copii "Maria Mirabela", al regizorului Ion Popescu, textele pentru cântece fiind semnate de Grigore Vieru, iar în 1988 i se acordă cea mai prestigioasă distincţie internaţională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Anderesen. În acelaşi an apare cartea de versuri "Rădăcina de foc", la Editura Universul din Bucureşti (director Romul Munteanu). În 1989, Vieru este ales deputat al poporului. Adunând în jurul său pe cei mai populari interpreţi şi compozitori de muzică uşoară din Basarabia, poetul întreprinde un turneu în Moldova de peste Prut. În 1990, Grigore Vieru este ales Membru de Onoare al Academiei Române, în 1991 devine membru al Comisiei de Stat pentru Problemele Limbii, iar în 1992, Academia Română îl propune pentru premiul Nobel pentru Pace.

În 1993, poetul este ales membru corespondent al Academiei Române. La  împlinirea vârstei de 60 de ani, în 1995, Vieru este sărbătorit oficial la Bucureşti, Iaşi şi la Uniunea Scriitorilor din Chişinău. În acelaşi an, poetul este ales membru al Consiliului de administraţie pentru Societatea Română de Radiodifuziune. În 1996 este decorat cu Ordinul Republicii.

            Si printre toate aceste, vorbele  si scrierile sale au scos mereu la iveala adevaratul sau talent.

,,Îl iubesc pe Dumnezeu, chiar dacă pare să fi uitat Patria mea; îmi iubesc Patria, chiar dacă pare să-l fi uitat pe Dumnezeu.”   si tot el spunea

Din Basarabia vă scriu,
Dulci fraţi de dincolo de Prut.
Vă scriu cum pot şi prea târziu,
Mi-e dor de voi şi vă sărut.

Bibliografie:

1.www.grigorevieru.md;

2.www.ro.wikipedia.org;

3.Eugen Simion, Scriitori români de azi (ediţie de autor), vol. III, Editura David • Litera, Bucuresti – Chisinău, 1998, p. 187-196.