Prof. înv.
primar Berheci Alexandra
Grad didactic definitiv
Școala Gimnazială Nr. 10, Botoșani
S-a
născutpe 14 februarie 1935, însatulPererâta din fostuljudeţHotin, peteritoriul
de azi al Republicii Moldova, înfamilia de plugariromâni a lui Pavel
şiEudochiaVieru, născutăDidic. Aabsolvitşcoala de şapteclase din satul natal
înanul 1950, după care a urmatşcoalamedie din orăşelulLipcani, pe care o
termină in 1953.
A
debutat editorial în 1957, student fiind, cu o plachetă de versuripentrucopii,
"Alarma", apreciată de criticiiliterari.În 1958,
VieruaabsolvitInstitutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chişinău,
Facultatea de FilologieşiIstorie. Înacelaşian, i-a apărut a douaculegere de
versuripentrucopii, "Muzicuţe", şi s-a angajat ca redactor la
revistapentrucopii „ScânteiaLeninistă”.
A
fost redactor la revistaNistru, publicaţie a UniuniiScriitorilor din Republica
Moldova. Între 1960 şi 1963, Vieru a fost redactor la
edituraCarteaMoldovenească, undei-au apărutşidouăplachete de
versuripentrucopii: "Făt-FrumosşiCurcubeul" şi "Bunăziua,
fulgilor!".În 1964, publicăînrevistaNistrupoemul "Legământ", dedicatpoetului
Mihai Eminescu.
În
1965, îiaparevolumul "Versuripentrucititorii de toatevârstele",
pentru care i se acordăPremiul Republican al
Comsomoluluiîndomeniulliteraturiipentrucopiişitineret (1967). În 1967,
RevistaNistrupublicăpoemul "BărbaţiiMoldovei", cu o dedicaţiepentru
"naţionalistul" NicolaeTestimiţeanu.Întregultirajesteoprit,
iardedicaţiaestescoasă.
În
1968 are loc o cotiturălogicăîndestinulpoetului, consemnată de volumul de
versurilirice "Numeletău", cu o prefaţă de Ion Druţă.
Carteaesteapreciată de criticaliterarădreptceamaioriginalăapariţiepoetică.
Chiarînanulapariţiei, carteadevineobiect de studiu la cursurileuniversitare de
literaturănaţionalăcontemporană. Treipoeme din volumsuntintitulate "Tudor
Arghezi", "Lucian Blaga", "Brâncuşi",
iaraltedouăsuntînchinateluiNicolaeLabişşi Marin Sorescu. Asemeneadedicaţiiaparpentru
prima oarăînliricabasarabeanăpostbelică.
În
1973, GrigoreVierutrecePrutulîncadruluneidelegaţii de
scriitorisovietici.Participă la întâlnirea cu redactoriirevisteiSecolul XX, Dan
Hăulică, Ştefan Augustin Doinaş, IoanichieOlteanu, Geo Şerbanşi Tatiana
Nicolescu.
La
sfârșitulanilor '80, GrigoreVieru se aflaîn prima linie a Mișcării de
EliberareNațională din Basarabia, textele sale (inclusivcântecelepeversurile
sale) avândun mare rolîndeșteptareaconștiințeinaționale a românilor din
Basarabia. VieruesteunuldintrefondatoriiFrontului Popular și se
aflăprintreorganizatoriișiconducătoriiMariiAdunăriNaționale din 27 august 1989.
A participatactiv la dezbaterilesesiunii a XIII-a a SovietuluiSuprem din RSSM
în care se voteazălimbaromână ca limbăoficialășitrecerea la grafialatină.În
1989, Vierueste ales deputat al poporului.
Adunândînjurulsăupeceimaipopulariinterpreţişicompozitori de muzicăuşoară din
Basarabia, poetulîntreprindeunturneuîn Moldova de peste Prut.
În
1990, GrigoreVierueste ales Membru de Onoare al AcademieiRomâne, în 1991
devinemembru al Comisiei de Stat pentruProblemeleLimbii, iarîn 1992, Academia
Românăîlpropunepentrupremiul Nobel pentru Pace.
,,Suntiarbă. Mai simplu nu pot fi” – aşa se
defineapoetulGrigoreVieru, maestru al cuvântului, iubitor de plai, de limbăşi
de neam. A iubitpoporulromânpână la lacrimişişi-a
consacratîntreagasaviaţăcopiilor, îndrăgostiţilor, maturilor, lăsându-ne o
operămonumentală, de o muzicalitateşi-o frumuseţerară.( Literaturași Arta)
Rămasînamintirearomânilor de peambelormaluri ale
Prutului ca poet iubitor de neam, care a slăvit mamaînpoeziasași
care l-a avutmereu ca model peEminescu, GrigoreVieru a avut o
intensăactivitateadedicatăcopiilor. Undetaliupoatemaipuțincunoscutpubliculuiromânesc
e că el esteautorulversurilor din cântecele care aparîncunoscutul film
„Maria Mirabela”.
„
GrigoreVieru a fostmaimultdecâtun poet, a fostînsuşisufletulBasarabiei.Pentru
poet dispariţiafizică nu înseamnămoarte, el trăieşteprinpoeziasa,prinfrumosulsemănatîninimilecopiilor.
A fost, esteşivarămânePilonul de rezistenţă a culturiinaţionale. Aşa a fostGrigoreVieru – poet al neamului, care a ştiutcelmai bine săaşezealăturicuvintele ca Grai, Mamă, Patrie, Iubireşideaceeamerităcununarecunoştinţeinoastre.Visulsău era de a neuniprincuvânt, prinbunătateşiiubire de aproape.” ( Zaltur Victoria)
A fost, esteşivarămânePilonul de rezistenţă a culturiinaţionale. Aşa a fostGrigoreVieru – poet al neamului, care a ştiutcelmai bine săaşezealăturicuvintele ca Grai, Mamă, Patrie, Iubireşideaceeamerităcununarecunoştinţeinoastre.Visulsău era de a neuniprincuvânt, prinbunătateşiiubire de aproape.” ( Zaltur Victoria)
GrigoreVieru
a fostunsimbol al lumiimoldoveneşti, omul care întinereţe a rostit: Dacăunii au
vrutsăajungăîn Cosmos, eu o viaţăîntreagă am visatsătrecPrutul.
Ceeace
l-a transformatîntr-un erou al poporului – iaracestapelativi se cuvine de
bunăseamă – esteimplicareaacestuiaînMișcarea de EliberareNațională din
Basarabia. Atât de modest și de omenosvorbea de petribunaeliberării,
încâtinspira nu doarîncredereînforțeleunuineamobosit,
darșicertitudineaunuiviitorluminospentrunoitoți. Dincolo de acestrăzboipentrudreptate,
el rămânea un domn cu părulgrizonat, adus de spate
șipecetluitsăpoartegrijilenoastreînsuflet. Inimalui a
fostmereuîmpărțităîntredouămariiubiri: de Poporși de Mamă.
"GrigoreVieru
a fost un simbol al românismului, un om care a trăit cu toatăfiinţasapentrulimbaromână.
Pentrupoporulromânpentruunitateanoastră.Aşa cum îşiiubeşteuncopil mama,
aşaiubea el România. Aveaceva candid însensulcelmaiînalt al cuvântuluiîntr-o
lumemizerăşimurdară. Academia Română l-a onoratşieste o
cinstepentruAcademie" ( RăzvanTheodorescu).
GrigoreVierurămânepoetulîntregiiMoldove,
din Carpațipân’ la Nistruși din Hotinpână la Mare.
Sensibilitateașiprofunzimeaversurilor sale suntpedeplincompatibile cu
spiritulșijudecatacreatorilor de frumosmoldoveni, precumEminescu, Enescu, CiprianPorumbescu,
Iorgașialții.
VIERU,
Grigore, Acumșiînveac, EdituraLiteraInternațional, București –
Chișinău 2001
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu