Tapalagă
Nadia Valentina ,prof.înv. primar - grad didactic I
Şcoala
Gimnazială “ Sf. Nicolae “ Botoşani
Poetul Grigore Vieru s-a născut pe 14 februarie
1935, în satul Pererita, din fostul judeţ Hotin, pe teritoriul de azi al
Republicii Moldova, în familia de plugari români a lui Pavel şi Eudochia Vieru,
născută Didic. A absolvit şcoala de şapte clase din satul natal în anul 1950,
după care a urmat şcoala medie din orăşelul Lipcani, pe care o termină in 1953.
A debutat editorial în 1957,
student fiind, cu o plachetă de versuri pentru copii, "Alarma",
apreciată de criticii literari. În 1958, poetul a absolvit Institutul Pedagogic
"Ion Creangă" din Chişinău, Facultatea de Filologie şi Istorie. În
acelaşi an, i-a apărut a doua culegere de versuri pentru copii,
"Muzicuţe", şi s-a angajat ca redactor la revista pentru copii
„Scânteia Leninistă”.
A fost redactor la revista “Nistru” ,publicaţie a
Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Între 1960 şi 1963, Vieru a fost
redactor la editura Cartea Moldovenească, unde i-au apărut şi două plachete de
versuri pentru copii: "Făt-Frumos şi Curcubeul" şi "Bună ziua,
fulgilor!". În 1964, publică în revista Nistru poemul
"Legământ", dedicat poetului Mihai Eminescu:“ Știu: cândva, la miez de noapte,/ Ori la răsărit de Soare,/
Stinge-mi-s-or ochii mie/ Tot deasupra
cărții Sale. “
În 1968
are loc o cotitură în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri
lirice "Numele tău", cu o prefaţă de Ion Druţă. Cartea este apreciată
de critica literară drept cea mai originală apariţie poetică. Chiar în anul
apariţiei, cartea devine obiect de studiu la cursurile universitare de
literatură naţională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate
"Tudor Arghezi", "Lucian Blaga", "Brâncuşi", iar
alte două sunt închinate lui Nicolae Labiş şi Marin Sorescu. Asemenea dedicaţii
apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.
În 1969, el publică "Duminica cuvintelor"
la editura Lumina, cu ilustraţii de Igor Vieru, o carte mult îndrăgită de
preşcolari, care a devenit "obligatorie" în orice grădiniţă de copii.
În 1970, editura Lumina publică "Abecedarul", semnat de
Spiridon Vangheli, Grigore Vieru şi pictorul Igor Vieru. S-a dat o luptă aprigă
de câţiva ani pentru apariţia lui, luptă în care s-au angajat şi învăţătorii
basarabeni, lucrarea fiind considerată naţionalistă de către autorităţi. Tot în
1970, apare volumul selectiv de versuri pentru copii "Trei iezi". La
numai câteva zile după apariţie, în urma unui denunţ, volumul este retras din
librării pentru poemul "Curcubeul", în care s-a găsit
"ascuns" tricolorul românesc.
În 1973, Grigore Vieru trece Prutul în
cadrul unei delegaţii de scriitori sovietici. Participă la întâlnirea cu
redactorii revistei Secolul XX, Dan Hăulică, Ştefan Augustin Doinaş, Ioanichie
Olteanu, Geo Şerban şi Tatiana Nicolescu ,vizitând împreună cu aceştia
mănăstirile din Bucovina. Poetul spunea :
“Dacă visul unora a fost să
ajungă în Cosmos , eu viața întreagă am visat să trec Prutul. “
În 1974, Zaharia Stancu, preşedintele Uniunii
Scriitorilor din România, îi face o invitaţie oficială din partea Uniunii
Scriitorilor, căreia poetul îi dă curs. Vizitează Transilvania, însoţit de
poetul Radu Cârneci. În acelaşi an, apare volumul de versuri lirice
"Aproape", cu ilustraţii color de Isai Cârmu.
În 1977, la invitaţia Uniunii Scriitorilor din
România, Vieru vizitează, împreună cu soţia, mai multe oraşe din România:
Bucureşti, Constanţa, Cluj-Napoca şi Iaşi. Un an mai târziu, prin apariţia la
editura Junimea din Iaşi a volumului "Steaua de vineri", cu un
cuvânt-înainte semnat de Nichita Stănescu, se rupe tăcerea între scriitorii
români de pe ambele maluri ale Prutului.
În 1981, la editura Albatros din Bucureşti
(director Mircea Sântimâbreanu), în colecţia "Cele mai frumoase
poezii", apare o selecţie din lirica poetului sub numele "Izvorul şi
clipa", cu o prefaţă de Marin Sorescu.
În 1982 este lansat filmul muzical pentru
copii "Maria Mirabela", al regizorului Ion Popescu, textele pentru
cântece fiind semnate de Grigore Vieru, iar în 1988 i se acordă cea mai
prestigioasă distincţie internaţională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma
de Onoare Anderesen. În acelaşi an apare cartea de versuri
"Rădăcina de foc", la Editura Universul din Bucureşti (director Romul
Munteanu).
În 1989, Vieru este ales deputat al
poporului. Adunând în jurul său pe cei mai populari interpreţi şi compozitori
de muzică uşoară din Basarabia, poetul întreprinde un turneu în Moldova de
peste Prut.
În 1990, Grigore Vieru este ales
Membru de Onoare al Academiei Române, în 1991 devine membru al Comisiei de Stat
pentru Problemele Limbii, iar în 1992, Academia Română îl propune pentru
premiul Nobel pentru Pace.
În 1993, poetul este ales membru
corespondent al Academiei Române.
La îvârsta de 60 de ani, în 1995, poetul Grigore Vieru este sărbătorit oficial
la Bucureşti, Iaşi şi la Uniunea Scriitorilor din Chişinău. În acelaşi an,este
ales membru al Consiliului de administraţie pentru Societatea Română de
Radiodifuziune. În 1996 este decorat cu Ordinul Republicii.
În
1997, Editura Litera din Chişinău lansează volumul antologic "Acum şi în
veac" (Colecţia: Biblioteca şcolarului), iar în 2000 este decorat cu
Medalia guvernamentală a României "Eminescu" - 150 de ani de la
naştere.
La 16 ianuarie 2009, poetul a suferit un grav
accident de circulaţie, în apropiere de Chişinău. La 48 de ore după accident,
inima lui Grigore Vieru a încetat să mai bată .
A adus un aport considerabil la
dezvoltarea limbii române şi grafiei latine pe teriroriul de azi al Republicii
Moldova, pe vremuri inclus în fosta
Uniune Sovietică.
Grigore Vieru face parte din grupul
celor care au luptat pentru independenţa ţării.
Personalitatea lui va rămâne mereu în
sufletul nostru.
BIBLIOGRAFIE
1. Băileşteanu,
Fănuş- “Grigore Vieru : Omul şi Poetul” – Bucureşti , Iriana, 1995
2. Boldeanu, Florentina -,,Grigore Vieru, poetul dimineții și al bucuriei’’, în Revista Știința
literară, Nr.2, 2012.
3. http://ro.wikipedia.org
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu