Hazaparu Anamaria Petronela, profesor înv. primar, gradul
I,
Şcoala Gimnazială Nr.13 Botoşani
Un chip blând, o minte
strălucită, un om bun și iubitor de oameni, iubitor de țară. Așa era Grigore
Vieru, poetul român născut dincolo de Prut. Așa l-au perceput nu doar
apropiații, ci și aceia care și-au intersectat drumul cu al său. ''Există trei
prilejuri de a te cunoaște pe tine însuți: munca, iubirea și cumpăna''.
''Patria este ca un copil: dacă uiți de ea, poate să plece de acasă''. Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935, satul
Pererîta, fostul județ Hotin, în familia de plugari români a lui Pavel și
Eudochia Vieru. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, în anul 1950,
după care a urmat școala medie din orașul Lipcani pe care a finalizat-o în
1953. În 1958 a
absolvit Institutul
Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea de Filologie și
Istorie. Se angajează ca redactor la redacția numită revista pentru copii „Scânteia Leninistă”, actualmente „Noi”,
și ziarul "Tânărul leninist", actualmente "Florile Dalbe".La 8 iunie 1960 se căsătorește
cu Raisa Nacu, profesoară de limba română și latină și se angajează ca redactor
la revista „Nistru”, actualmente „Basarabia”, publicație a Uniunii Scriitorilor din Moldova.
Între anii 1960–1963 este redactor la
editura „Cartea Moldovenească”. A fost un oaspete des al „Căsuței Poeziei” din
satul Cociulia, raionul Cantemir. Tot aici scrie celebra carte
pentru preșcolari „Albinuța”.
Anul 1968 aduce o cotitură
în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice Numele
tău, cu o prefață de Ion Druță.
Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariție
poetică. În chiar anul apariției devine obiect de studiu la cursurile
universitare de literatură națională contemporană. Trei poeme din volum sunt
intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuși,
iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiș și Marin Sorescu.
Asemenea dedicații apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică. În volumul de poezii pentru copii Trei iezi,
ieșit de sub tipar în 1970, se găsea și poezia Curcubeul, în care
Vieru, prin metafora curcubeului cu trei culori, elogia drapelul tuturor
românilor. Peste câteva zile de la difuzare, cenzura sovietică a retras cartea
din librării, dând-o la topit, iar autorul a fost acuzat de diversiune. Tot în
1970, apare și Abecedarul, elaborat de Vieru în colaborare cu
scriitorul Spiridon Vangheli.De
pe acest manual, modificat întrucâtva de-a lungul timpului, învață și astazi
micii basarabeni în clasa I.
În 1973 Grigore Vieru
trece Prutul în cadrul unei delegații de
scriitori sovietici. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei „Secolul 20”: Dan Hăulică, Ștefan Augustin Doinaș, Ioanichie Olteanu,
Geo Șerban, Tatiana Nicolescu. Vizitează, la rugămintea sa,
mănăstirile Putna, Voroneț, Sucevița, Dragomirna, Văratec. Se întoarce la Chișinău cu un sac de
cărți. Mai târziu poetul face următoarea mărturisire: ”Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am
visat să trec Prutul.”
Mulți
compozitori basarabeni s-au inspirat din poezia lui Grigore Vieru (culegeri de
cântece "Poftim de intrați", "Cine crede"). Grigore Vieru
însuși este autor al unor melodii de cântece pentru copii ("Să crești
mare"), fiind știută strânsa lui colaborare cu compozitoarea Iulia
Țibulschi ("Soare, soare", "Clopoțeii", "Stea-stea,
logostea", "Ramule-neamule", "Cântând cu iubire") Poate
cele mai cunoscute piese pe versurile lui Vieru sunt cele interpretate de soții
Doina și Ion Aldea Teodorovici, iar cea mai îndrăgită este ''Eminescu''. A
scris versuri despre moarte, chiar despre propria-i moarte, pentru a demonstra
că nu se teme de ea. În "Litanii pentru orgă", poetul spunea:
"Nu am, moarte, cu tine nimic,/ Eu nici măcar nu te urăsc/ Cum te blestemă
unii, vreau să zic,/ La fel cum lumina pârăsc./(...) Nu frică, nu teamă/ Milă
de tine mi-i,/ Că n-ai avut niciodată mamă,/ Că n-ai avut niciodată
copii", iar în poezia "Doină", Grigore Vieru spunea:
"Vestește-L, mamă, pe Dumnezeu/ Că am murit!/ Din pâine iau, să pot
zbura,/ Cât de pe flori albina ia./ (...) Ajuns-am a umbla mereu/ În brațe cu
mormântul meu./ Și nu știu unde să-l mai pun/ Să am un somn mai lin, mai bun./
Nici nu știu, iată, în chinul meu,/ De-am mai trăit!/ Vestește-L, mamă, pe
Dumnezeu/ Că am murit!".
''În viața
mea am trecut prin mai multe cumpene. Bunul Dumnezeu m-a ajutat să ies din ele.
(...) Pentru prima oară, poate, am luat în serios moartea și am căutat să
dialoghez cu ea. Pe un ton destul de senin. Gândurile însă mi s-au îndreptat
mai mult spre Dumnezeu. (...). Mă bucur că s-a redeschis biserica din satul meu
de pe malul Prutului. Prin anii '50-'80 glasul clopotului ei fusese înăbușit.
Sătenii noștri sfințeau pasca în zvonul clopotului bisericii de pe malul drept
al Prutului — din Miorcanii lui Ion Pillat, zvon care zbura peste sârma
ghimpată. (...) Teoretic și ''constituțional'' suntem închiși în țarcul ,,limbii
moldovenești'. Practic, însă ne mișcăm în interiorul limbii lui Eminescu, în
spațiul limbii române, pe care, prin voia lui Dumnezeu, suntem datori s-o
apărăm. La ora actuală, principalul obiectiv moral și politic este apărarea
Bisericii naționale, a limbii române și a istoriei românilor. Nu putem zbura
peste Prut fără aceste aripi esențiale'', spunea Vieru într-un interviu acordat
AGERPRES, în februarie 2008.Un an mai târziu, la 16 ianuarie 2009, poetul a
suferit un grav accident de circulație și a fost internat la Spitalul de
Urgență din Chișinău. Accidentul a avut loc pe traseul R-3
Chișinău-Hîncești-Cimișlia-Basarabească, când poetul de întorcea de la o
manifestare dedicată lui Mihai Eminescu. La două zile după accident, la 18
ianuarie, poetul a murit la Spitalul de Urgență din Chișinău.
Grigore Vieru a fost decorat
post-mortem cu Ordinul Național ''Steaua României'' în grad de Mare Cruce
"în semn de recunoștință și înaltă apreciere pentru dragostea și talentul
cu care a militat, de-a lungul întregii sale vieți, prin puterea cuvântului,
pentru conviețuirea oamenilor în pace și înțelegere, rămânând în sufletul
tuturor românilor ca un simbol al legăturilor dintre frații de aceeași
limbă". Grigore Vieru a fost un poet roman, ales membru corespondent al
Academiei Române. S-a născut şi a activat în Republica Moldova devenind un
symbol al valorilor şi unităţii româneşti, fiind strâns legat de ambele maluri
ale Prutului. Tematica lui Grigoree Vieru este apparent simplă, dar foarte
profundă- a scris poezii despre mamă, natură, sat, poezii cu character social,
abordând de asemenea valorile şi tradiţiile româneşti. A ţinut să sensibilizeze
caracterul cititorului, încercând să facă omul mai bun şi mai spiritual. A adus
un aport considerabil la dezvoltarea limbii române şi grafiei latine pe
teritoriul de azi al Republicii Moldova, pe vremuri încă inclus în fosta Uniune
Sovietică. Grigore Vieru face parte din grupul celor care au luptat pentru
independenţa şării. Personalitatea lui va rămâne veşnic în memoria şi sufletul
nostrum.
Acesta este Grigore Vieru,
poetul, care o viaţă de om serveşte cu dăruire poezia. Contemporan cu noi, el
este şi un exponent al ideilor dominante în conştiinţa noastră naţională pe
care le exprimă artistic şi le îmbogăţeşte cu sufletul său. E un poet fructuos,
mereu sensibil la freamătul inimii şi la zbuciumul timpului, e poetul epocii
noastre.
Un cuvânt despre poetul
Grigore Vieru produce emoţie, trăire firească impusă dincolo de toate ce se
produc în viaţă, împreună cu alţi creatori iluştri, reprezintă o şcoală
poetică, în care poezia este chiar viaţa şi sufletul omului.
Poezia
lui Grigore Vieru, la fel ca piesele muzicale scrise pe versurile lui, rămân nu
doar în patrimoniul literaturii sau al muzicii din Republica Moldova, ci și în
memoria tuturor românilor, pentru că Vieru a fost poetul român de dincolo de
Prut pentru care trecerea peste Podul de flori a fost cea mai mare bucurie''.
AGERPRES
Bibliografie:
1.
Petru Soltan (colectiv). Calendar
Național, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Ed. 1995, 2010
2.
Grigore Vieru. Taina care mă apără,
Iași, Ed. Princeps Edit. 2008.
4.
Vieru Grigore//Enciclopedia Universală
Britannica, B.-Ch, Ed. Litera, 2010, vol.16
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu