GRIGORE VIERU - UN CHIP BLÂND, O MINTE STRĂLUCITĂ

Băltescu Florina, învățământ primar, Gradul didactic I, 

Școala Gimnazială Vedea

Un chip blând, o minte strălucită, un om bun și iubitor de oameni, iubitor de țară. Așa era Grigore Vieru, poetul român născut dincolo de Prut. Așa l-au perceput nu doar apropiații, ci și aceia care și-au intersectat drumul cu al său. ''Există trei prilejuri de a te cunoaște pe tine însuți: munca, iubirea și cumpăna''. ''Patria este ca un copil: dacă uiți de ea, poate să plece de acasă''. Sunt două dintre credințele poetului de la a cărui plecare în veșnicie s-au împlinit opt ani la 18 ianuarie 2017.

Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935, satul Pererîta, fostul județ Hotin, în familia de plugari români a lui Pavel și Eudochia Vieru. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, în anul 1950, după care a urmat școala medie din orașul Lipcani pe care a finalizat-o în 1953. 

În 1957 a debutat editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, ''Alarma'', apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic ''Ion Creangă'' din Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. În 1960 s-a angajat redactor la revista Nistru, publicație a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Între anii 1960-1963 a fost redactor la editura Cartea Moldovenească.

A fost un oaspete frecvent al ''Căsuței Poeziei'' din satul Cociulia, raionul Cantemir, unde a scris celebra carte pentru preșcolari ''Albinuța''.

În 1964, Vieru a publicat în revista Nistru poemul ''Legământ'', dedicat lui Mihai Eminescu.

Anul 1968 a adus o cotitură în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice ''Numele tău'', cu o prefață de Ion Druță. Cartea a fost apreciată de critica literară drept cea mai originală apariție poetică. În chiar anul lansării a devenit obiect de studiu la cursurile universitare de literatură națională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuși, iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiș și Marin Sorescu. Asemenea dedicații apăreau pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.
            În volumul de poezii pentru copii ''Trei iezi'', ieșit de sub tipar în 1970, se găsea și poezia ''Curcubeul'', în care Vieru, prin metafora curcubeului cu trei culori, elogia drapelul tuturor românilor. Peste câteva zile de la difuzare, cenzura sovietică a retras cartea din librării, dând-o la topit, iar autorul a fost acuzat de diversiune. Tot în 1970, a apărut și Abecedarul, elaborat de Vieru în colaborare cu scriitorul Spiridon Vangheli. De pe acest manual, modificat întrucâtva de-a lungul timpului, învață și în prezent micii basarabeni în clasa I. În 1989, Vieru și Vangheli au realizat varianta în grafie latină a Abecedarului.

În 1973, Grigore Vieru a trecut Prutul în cadrul unei delegații de scriitori sovietici și a participat la întâlnirea cu redactorii revistei Secolul 20: Dan Hăulică, Ștefan Augustin Doinaș, Ioanichie Olteanu, Geo Șerban, Tatiana Nicolescu. A vizitat mănăstirile Putna, Voroneț, Sucevița, Dragomirna, Văratec și s-a întors la Chișinău cu un sac de cărți. Mai târziu poetul făcea următoarea mărturisire: ''Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul''.
          În anul 1974, scriitorul Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor din România, i-a adresat o invitație oficială din partea societății Uniunii, căreia poetul i-a dat curs. A vizitat Transilvania, însoțit de poetul Radu Cârneci. În 1977, tot la invitația Uniunii Scriitorilor din România, a vizitat, împreună cu soția, mai multe orașe din România: București, Constanța, Cluj-Napoca, Iași.

În 1988 i s-a acordat cea mai prestigioasă distincție internațională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen. În același an, în ziarul din Chișinău ''Literatura și arta'' apare primul text cu grafie latină din Basarabia postbelică. Autor — Grigore Vieru.

În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

La sfârșitul anilor '80, Grigore Vieru se afla în prima linie a Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deșteptarea conștiinței naționale a românilor din Basarabia. Vieru este unul dintre fondatorii Frontului Popular și se află printre organizatorii și conducătorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1989. A participat activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM în care se votează limba română ca limbă oficială și trecerea la grafia latină.

Vieru a scris, printre multe altele, versurile pentru coloana sonoră a filmului cu desene animate ''Maria Mirabela'', iar poezia lui Vieru ''Dragă Otee'' a fost pusă pe muzică și interpretată de Iurie Sadovnic. Ulterior, piesa a fost preluată și de Zdob si Zdub.

Mulți compozitori basarabeni s-au inspirat din poezia lui Grigore Vieru (culegeri de cântece "Poftim de intrați", "Cine crede" ș.a.). Grigore Vieru însuși este autor al unor melodii de cântece pentru copii ("Să crești mare" ș.a.), fiind știută strânsa lui colaborare cu compozitoarea Iulia Țibulschi ("Soare, soare", "Clopoțeii", "Stea-stea, logostea", "Ramule-neamule", "Cântând cu iubire" ș.a.) Poate cele mai cunoscute piese pe versurile lui Vieru sunt cele interpretate de soții Doina și Ion Aldea Teodorovici, iar cea mai îndrăgită este ''Eminescu''. La fel de cunoscută este și piesa ''Reaprindeți candela'', interpretată cu multă sensibilitate de Dida Drăgan.
          A scris versuri despre moarte, chiar despre propria-i moarte, pentru a demonstra că nu se teme de ea.

Un an mai târziu, la 16 ianuarie 2009, poetul a suferit un grav accident de circulație și a fost internat la Spitalul de Urgență din Chișinău. La două zile după accident, la 18 ianuarie, poetul a murit la Spitalul de Urgență din Chișinău.

Epitaful pe care și l-a ales chiar Vieru, când a realizat că va pleca, în curând, în aceleași stele în care era și Mihai Eminescu, este: ''Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi''.

Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Național ''Steaua României'' în grad de Mare Cruce "în semn de recunoștință și înaltă apreciere pentru dragostea și talentul cu care a militat, de-a lungul întregii sale vieți, prin puterea cuvântului, pentru conviețuirea oamenilor în pace și înțelegere, rămânând în sufletul tuturor românilor ca un simbol al legăturilor dintre frații de aceeași limbă".

Cultul copilului şi al copilăriei, al mamei şi al maternităţii, al pământului cu valoare mitică universală sau – mai particulară – de plai mioritic domină poezia şi mitopoetica lui Vieru. 
         Poezia lui Grigore Vieru, la fel ca piesele muzicale scrise pe versurile lui, rămân nu doar în patrimoniul literaturii sau al muzicii din Republica Moldova, ci și în memoria tuturor românilor, pentru că Vieru a fost poetul român de dincolo de Prut pentru care trecerea peste Podul de flori a fost cea mai mare bucurie''.

BIBLIOGRAFIE:

AGERPRES (Documentare — Marina Bădulescu, Editor — Cristian Anghelache)

GRIGORE VIERU - UN CHIP BLÂND, O MINTE STRĂLUCITĂ

Băltescu Florina, învățământ primar,

Gradul didactic I, Școala Gimnazială Vedea

Un chip blând, o minte strălucită, un om bun și iubitor de oameni, iubitor de țară. Așa era Grigore Vieru, poetul român născut dincolo de Prut.

Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935, satul Pererîta, fostul județ Hotin, în familia de plugari români a lui Pavel și Eudochia Vieru. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, în anul 1950, după care a urmat școala medie din orașul Lipcani pe care a finalizat-o în 1953. 

În 1957 a debutat editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, ''Alarma'', apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic ''Ion Creangă'' din Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. În 1960 s-a angajat redactor la revista Nistru, publicație a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Între anii 1960-1963 a fost redactor la editura Cartea Moldovenească.

În 1964, Vieru a publicat în revista Nistru poemul ''Legământ'', dedicat lui Mihai Eminescu.

Anul 1968 a adus o cotitură în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice ''Numele tău'', cu o prefață de Ion Druță.

            În volumul de poezii pentru copii ''Trei iezi'', ieșit de sub tipar în 1970, se găsea și poezia ''Curcubeul'', în care Vieru, prin metafora curcubeului cu trei culori, elogia drapelul tuturor românilor.

În 1973, Grigore Vieru a trecut Prutul în cadrul unei delegații de scriitori sovietici și a participat la întâlnirea cu redactorii revistei Secolul 20. Mai târziu poetul făcea următoarea mărturisire: ''Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul''.            În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

A participat activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM în care se votează limba română ca limbă oficială și trecerea la grafia latină.

Mulți compozitori basarabeni s-au inspirat din poezia lui Grigore Vieru și el însuși este autor al unor melodii de cântece pentru copii.

La 16 ianuarie 2009, poetul a suferit un grav accident de circulație și a fost internat la Spitalul de Urgență din Chișinău unde la două zile după a murit.

Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Național ''Steaua României'' în grad de Mare Cruce "în semn de recunoștință și înaltă apreciere pentru dragostea și talentul cu care a militat, de-a lungul întregii sale vieți, prin puterea cuvântului rămânând în sufletul tuturor românilor ca un simbol al legăturilor dintre frații de aceeași limbă".

Cultul copilului şi al copilăriei, al mamei şi al maternităţii, al pământului cu valoare mitică universală sau – mai particulară – de plai mioritic domină poezia şi mitopoetica lui Vieru. 
         Poezia lui Grigore Vieru, la fel ca piesele muzicale scrise pe versurile lui, rămân nu doar în patrimoniul literaturii sau al muzicii din Republica Moldova, ci și în memoria tuturor românilor, pentru că Vieru a fost poetul român de dincolo de Prut pentru care trecerea peste Podul de flori a fost cea mai mare bucurie''.

BIBLIOGRAFIE:

AGERPRES (Documentare — Marina Bădulescu, Editor — Cristian Anghelache)