Grigore Vieru- simbol românesc

                                                                    
prof. înv. primar, Mioara IRIMIA
prof. Raluca GABOR
Școala Gimnazială Dimitrie Sturdza Tecuci

          Născut în 1935, pe malul stâng al Prutului, în fostul județ Hotin, într-o familie de plugari români, Pavel și Eudochia Vieru, Grigore Vieru avea să fie iremediabil legat de țara sa mamă, România.

          Probabil că sărăcia, suferința, lipsurile, atât de bune prietene ale majorității românilor, i-au cizelat sufletul poetic, l-au apropiat cu spiritul de valorile esențial umane și nu de cele materiale.  Absolvent al Institutului Pedagocic ,,Ion Creangă” din Chișinău și al Facultății de Filologie și Istorie , Grigore Vieru și-a strigat în dulce-amara limbă maternă dorul de țară, dorul de glie, de frații săi români.

           Publică cu o vervă uimitoare, aproape anual. Sângele-i clocotește în vene, așternând pe albul imaculat al istoriei recente, pagini de un crud patriotism.

          Spiritul său creator îl îndeamnă și spre muzică. Astfel, în 1987, pentru prima oară , se lansează ca autor de melodii pentru copii. Atinge apogeul în această direcție în 1988, când i se acordă cea mai prestigioasă distincție internațională în domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen.

          Primește numeroase distincții atât la Chișinău cât și în România,  preocupările sale neținând cont de granița sângerândă ce desparte cele două țări surori.

          Ca un ac cu fir de aur, Grigore Vieru- ,,lacrimă arzând pe obrazul de gheață al Moldovei” -a țesut cu firele nevăzute ale sufletului său punți de românism între cele două glii aflate-n suferință.

          ,,Acest om cu suflet de copil a trăit ducând pe umerii săi firavi crucea neamului nostru spre un viitor mai bun” spunea cineva.

         Să dea Dumnezeu să fie așa!

         Până una-alta, Grigore Vieru rămâne unic prin zbaterea sa permanentă de a uni destinele unor oameni pierduți parcă și de ei înșiși - nu numai de neam-, în frământările fără noimă  ale contemporaneității.

         Te vom regăsi permanent în scrierile tale, Grigore Vieru! Flacăra pe care ai aprins-o va arde mai departe, poate nevăzută la suprafață, dar cu forță-n sufletele noastre!