Grigore Vieru – Poetul copilăriei

Prof. Brehuescu Mirela, gr. didactic I,  

Școala Gimnazială Nr. 11 Botoșani

Grigore Vieru a zăbovit în lumea copiilor pentru că a reușit să comunice cu neprihănitele vieţi mititele, oferindu-le joc, revelație și încântare. A ascuns în poeziile pentru copii toată sensibilitatea talentului său deosebit și grija de a-i învăţa limba română pe copii, a sădit în conştiinţa micilor cititori valori general-umane, respectul faţă de părinţi, dragostea pentru patrie şi pentru limba maternă.

Opera viereană a  avut un rol hotărâtor în destinul generaţiilor ce i-au urmat. Cartea pentru preșcolari „Albinuța”  - ,,veritabilă Odisee a copiilor basarabeni”  are și astăzi același mare succes, chiar după opt ani de la moartea poetului. ,,La ‹‹Albinuţa›› ţin cel mai mult din tot ceea ce am scris. Este o carte curată ca lacrima, o carte sinceră, scrisă cu dragoste şi căldură şi nu am nicio îndoială că ea va trăi încă multă vreme. Caut să-mi găsesc echilibrul în literatura pentru copii şi în cântec.” (Grigore Vieru)

Grigore Vieru a simțit tocmai la vârsta cea mai nevinovată a vieții, copilăria, vremurile războiului, frigul și foametea. Dar sârma ghimpată pe care a simțit-o în jurul lui, care i-a dominat cugetul, nu a reușit să-i smulgă înțelegerea realității în modul în care numai un copil o poate face. Apoi, prin candoare și imaginație, și-a recuperat paradisul, demonstrând în cărţile sale de debut că e un excelent poet al copilăriei.

Crescut numai cu mamă (tatăl s-a pierdut în război), își născocea singur jocuri și poveşti, care au ajuns cărți pentru copii: Alarma; Muzicuţa; Ce poezie ştii tu?; La fereastra cu minuni; Făt-Frumos; Curcubeul; Bună ziua, fulgilor!; Soarele cel mic; Mulţumim pentru pace!; Făguraşi, Poezii de seama voastră, Duminica cuvintelor. 

Colaborarea la Abecedarul  cu Spiridon Vangheli, un alt distins scriitor pentru copii,  arată o consacrare pentru educaţia celor mici. ,,Dragostea pe care o port poeziei pentru copii este răzbunarea mea pe timpurile care mi-au furat copilăria. Ea este, într-un fel, dorința de a mă juca.”

Motivul axial matern l-a menţinut în lumea copiilor. Ideea de mamă dezvoltă dragostea de sat, de copilărie, de grai, de neam. Versurile sale despre mamă ar avea loc în orice antologie a lumii, chipul mamei rămânând marca literară a creaţiei sale: ,,Foicică, dulce poamă,/
Toată lumea are mamă:/ Melcul, iedul, ursulică, / Puiul cel de rândunică.../
Fuge noaptea şi dispare,/ La tot puiul bine-i pare,/ Că din nou e dimineaţă/
Şi-şi vede maica la faţă.” 

Aplecarea cu mare interes asupra copilăriei i-a marcat creația prin sinceritatea dezarmantă, rostirea nemascată, respirația liberă şi cuvintele cele mai la îndemână. Poetul nu se sfieşte să-şi strige  propriile sale sentimente, dar acest lucru nu înseamnă că poezia lui este simplistă și facilă. ,,Există o ţară preafrumoasă,/  În gând te-ntorci ades la ea,/  Strigat de maica ta la masă/  Ori invitat de-o viorea./  O ţară în care grănicerii/  Sunt greieraşii cei verzii/ Și-n loc de paşaport se cere/  Să spui la vamă poezii./  Cât e de bine, cât e de bine/  Să te joci copil mereu,/  Într-un fraged april!/  Oare cu cine, oare cu cine/  Se juca Dumnezeu/  Când era copil?”

Grigore Vieru a realizat un parteneriat impresionant cu alţi scriitori pentru copii, cu compozitori, interpreţi, profesori, educatori, afirmându-se astfel fenomenul literatură pentru copii, pentru care Alarma a fost o ,,explozie luminoasă”. Academicianul Nicolae Dabija spunea că Grigore Vieru e scriitorul care a crescut generaţia noastră.  Aceeași apreciere a primit-o și din partea lui   Spiridon Vangheli: ,,Să punem mâna pe inimă şi să recunoaştem: ce a făcut Grigore Vieru în poezia noastră pentru copii - numai atât era destul pentru o viaţă de om. Nu mai zic de Abecedar, la care am lucrat împreună o groază de vreme şi pe care l-au purtat copiii în geantă 25 de ani. Care copil a crescut fără poezia lui Grigore Vieru? Poate fi oare răsplată mai mare decât dragostea pe care i-o poartă copiii?

Dar numai copiii oare?”

          Poezia lui Grigore Vieru îi învață pe copii să iubească Patria și Limba nu pentru că sunt mai bogate și mai frumoase, ci pentru că acestea sunt ale lor. ,,Am un codru, o câmpie,/ Țărișoara mea,/ Am un grai ce-mi place mie,/ Țărișoara mea./ Am un plai ca din poveste,/ Altul mai frumos nu este,/ El mi-e drag până la stele,/ Și pân' dincolo de ele!” Superioritatea limbii materne e sugerată prin expresii profunde: ,,Tu mă întrebi, copile, / Ce-i graiul, al lui mumă, / Cu care intri în casă, / Ori vara pleci la buna / Lemn dulce e! Lemn tare! / Din el vioara-i scoasă / Şi leagănul şi pragul, / Şi grinzile la casă.” („Graiul”)

             În 1979 Grigore Vieru a venit în România pentru a realiza împreună cu maestrul Eugen Doga filmul ,,Maria, Mirabela”(1981). Versurile cântecelor din film au fost scrise de Grigore Vieru și traduse în limba rusă de Valentin Berestov și Evgheni Agranovici.  În acest extraordinar basm muzical inspirat din povestea lui Ion Creanga „Fata babei și fata moșneagului” personajele desenate (Oache, Scăpărici, Omide)  încearcă să pătrundă în esența lucrurilor alături de surorile Maria și Mirabela. Filmul îi învață pe cei mici că doar prin lucruri bune te poți realiza și afirma.

Claudia Balaban, director general al Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă” relata că a organizat cu Grigore Vieru  sute de întâlniri, atât în bibliotecă, cât şi în sate, cărţile sale fiind lansate în această bibliotecă, una dintre ele fiind chiar scrisă aici - volumul „Cât de frumoasă eşti”. Avea în bibliotecă locul său, măsuţa sa la care lucra. La lansarea ultimului volum pentru copii „Soare, soare, domn frumos” (Editura „Prut Internaţional”) Grigore Vieru, cu ochii plini de lacrimi, a sărutat toţi copiii participanţi la această manifestare.

Pe aceeași scenă cu ,,poetul cu lira-n lacrimi” la spectacolul omagial al Grădiniței

,,Sandy Belle”, Amfiteatrul Ipotești, iunie, 2003

BIBLIOGRAFIE

Dinescu, Viorel – Rădăcina de foc, (Din Săptămâna, nr.7, februarie, 1989)

Matei, Valeriu, Fericirea și nefericirea poetului,  limbaromana.md,  Nr. 1-3, anul XV, 2005

Vangheli, Spiridon, Cu cât e muntele mai înalt, cu atât îl bat vânturi mai mari – Un discipol al lui Orfeu, Editura Prut Internaţional, Chişinău, 2005

Vieru, Grigore, Taina care mă apără (în colecţia Ediţii critice), ediţie realizată de Grigore Vieru şi Daniel Corbu, itinerar biografic şi bibliografie: Daniel Corbu, prefaţă: Mihai Cimpoi, postfaţă: Theodor Codreanu, Editura Princeps Edit, Iaşi, 2008.

Vieru, Grigore, Albinuţa – abecedar, ediţia a V-a, ilustraţii: Lică Sainciuc, Editura Litera Internaţional, Bucureşti, 2006.