Şcoala Gimnazială Nicolae Ciubotaru, sat Vultureşti
Grigore Vieru (n. 14 februarie 1935,
satul Pererâta, fostul județ Hotin, România
- d. 18 ianuarie 2009, Chișinău) a fost un
poet român din Republica Moldova. În 1993 a fost ales membru corespondent al
Academiei Române.
Grigore Vieru s-a născut în familia
de plugari români a lui Pavel și Eudochia
Vieru, născută Didic. A absolvit școala de 7
clase din satul natal, în anul 1950, după care urmează școala medie din orașul Lipcani pe
care o termină în 1953. În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o
plachetă de versuri pentru copii, Alarma, apreciată de critica literară. În
1958 a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. Se
angajează ca redactor la redacția numită
revista pentru copii „Scânteia Leninistă”, actualmente „Noi”, și ziarul „Tânărul leninist”, actualmente „Florile Dalbe”.
La 8 iunie 1960 se căsătorește cu Raisa,
profesoară de limba română și latină,
născută Nacu și se angajează ca redactor la revista
„Nistru”, actualmente „Basarabia”, publicație a Uniunii
Scriitorilor din Moldova. Între anii 1960–1963 este redactor la editura „Cartea
Moldovenească”. A fost un oaspete des al „Căsuței Poeziei” din
Satul Cociulia, r. Cantemir. Tot aici scrie celebra carte pentru preșcolari „Albinuța”. Anul 1968
aduce o cotitură în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice
Numele tău, cu o prefață de Ion Druță. Cartea este apreciată de critica literară drept cea
mai originală apariție poetică. În
chiar anul apariției devine
obiect de studiu la cursurile universitare de literatură națională contemporană. Trei poeme din volum sunt
intitulate: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuși, iar alte
două sunt închinate lui Nicolae Labiș și Marin Sorescu. Asemenea dedicații apar pentru prima oară în lirica basarabeană
postbelică. Grigore Vieru a fost membru PCUS din anul 1971. În 1973, Grigore
Vieru trece Prutul în cadrul unei delegații de scriitori
sovietici. Participă la întâlnirea cu redactorii revistei „Secolul 20”: Dan
Hăulică, Ștefan Augustin Doinaș, Ioanichie Olteanu, Geo Șerban, Tatiana
Nicolescu. Vizitează, la rugămintea sa, mănăstirile Putna, Voroneț, Sucevița, Dragomirna,
Văratec. Se întoarce la Chișinău cu un sac
de cărți. Mai târziu poetul face următoarea mărturisire: „Dacă
visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am
visat să trec Prutul’’.
În anul 1974, scriitorul Zaharia
Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor din
România, îi face o invitație oficială din
partea societății Uniunii, căreia poetul îi dă curs.
Vizitează Transilvania, însoțit de poetul
Radu Cârneci. În 1977, iarăși la invitația Uniunii Scriitorilor din România vizitează, împreună
cu soția, mai multe orașe din România:
București, Constanța, Cluj-Napoca,
Iași. În 1988 i se acordă cea mai prestigioasă distincție internațională în
domeniul literaturii pentru copii: Diploma de Onoare Andersen.
Implicarea în Mișcarea de Eliberare Națională din
Basarabia:
La sfârșitul anilor '80, Grigore Vieru se găsește în prima linie a Mișcării de
Eliberare Națională din Basarabia, textele sale
(inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deșteptarea conștiinței naționale a
românilor din Basarabia. Vieru este unul dintre fondatorii Frontului Popular și se află printre organizatorii și conducătorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1989. Participă activ la dezbaterile
sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM în care se votează limba română
ca limbă oficială și trecerea la
grafia latină.
Decesul:
Pe 16 ianuarie 2009, poetul a
suferit un grav accident de circulație și a fost internat la Spitalul de Urgență din Chișinău. Grigore
Vieru s-a aflat într-o stare critică cu politraumatism, traumatism
cranio-cerebral închis, contuzie cerebrală, traumatism toracic închis, contuzia
cordului și a plămânilor și contuzia organelor abdominale, având șanse minime de supraviețuire.
Accidentul rutier a avut loc în noaptea de 15 spre 16 ianuarie, ora 01:30 pe
traseul R-3 Chișinău–Hîncești–Cimișlia–Basarabeasca.
La volanul autoturismului se afla Gheorghe Munteanu, artist emerit al
Republicii Moldova și director
adjunct al Ansamblului de dansuri populare „Joc” din Chișinău, aflat într-o stare mai ușoară. A încetat din viață pe data de 18
ianuarie a aceluiași an, la exact
două zile după accident în Spitalul de Urgență din Chișinău, în urma unui stop cardiac din care nu a mai putut
fi resuscitat.
Posteritatea:
Grigore Vieru a fost înmormântat pe
20 ianuarie 2009 la Chișinău, în
cimitirul central din strada Armeană. La înmormântare au asistat câteva zeci de
mii de oameni, diviziile lui Grigore Vieru, cum le-a denumit profesorul Dan
Dungaciu într-un articol. Chișinăul nu mai
cunoscuse funeralii de asemenea proporții de la
înmormântarea soților Doina și Ion Aldea Teodorovici. Ziua de 20 ianuarie 2009 a fost
declarată zi de doliu în Republica Moldova, la ora 10:00 întreaga republică ținând un moment de reculegere. Grigore Vieru a fost
decorat post-mortem cu Ordinul Național „Steaua
României” în grad de Mare Cruce. Câteva școli din
Republica Moldova, un bulevard din Chișinău și o stradă din Iași poartă numele
lui Grigore Vieru. Pe 11 februarie 2010, cu trei zile înainte de ziua sa de naștere, a fost instalat bustul poetului în Aleea
Clasicilor. O stradă din Buzău îi poartă numele: Strada Grigore Vieru.
Momente din viața lui Vieru:
În volumul de poezii pentru copii
Trei iezi, ieșit de sub tipar în 1970, se găsea și poezia Curcubeul, în care Vieru, prin metafora
curcubeului cu trei culori, elogia drapelul tuturor românilor. Peste câteva
zile de la difuzare, cenzura sovietică a retras cartea din librării, dând-o la
topit, iar autorul a fost acuzat de diversiune.
• Tot în 1970, apare și Abecedarul, elaborat de Vieru în colaborare cu
scriitorul Spiridon Vangheli. De pe acest manual, modificat întrucâtva de-a
lungul timpului, învață și astazi micii basarabeni în clasa I. În 1989, tot Vieru și Vangheli au realizat varianta în grafie latină a
Abecedarului.
• Vieru a scris, printre multe
altele, versurile pentru coloana sonoră a filmului cu desene animate Maria
Mirabela, iar poezia lui Vieru Dragă Otee a fost pusă pe muzică și interpretată de Iurie Sadovnic. Ulterior, piesa a fost
preluată și de Zdob si Zdub.
• În 1988, în ziarul chișinăuian Literatura și arta apare
primul text cu grafie latină din Basarabia postbelică. Autor - Grigore Vieru.
• În iunie 1989, obținând aprobarea autorităților sovietice
de a publica săptămânalul Literatura și arta în
grafie latină, redactorii ziarului s-au pomenit că în toată Moldova Sovietică
nu există nicio mașină de scris cu
litere latine, în afară de cea de la Academia de Științe din RSSM și de una aparținând profesorului Iulius Popa de la Bălți. În aceste condiții, Grigore
Vieru și redactorul-șef de la
Literatura și arta Nicolae Dabija merg la București pentru a obține o mașină de scris pentru ziar. Autoritățile române tărăgănează răspunsul, iar anticariatul din
care puteau să cumpere o astfel de mașină este închis
în acele zile din motive tehnice. Vieru și Dabija sunt
ajutați însă de preotul Vasile Tepordei, care le aduce la gară
o pungă în care se află cele 31 de semne metalice ale alfabetului latin, tăiate
de acesta din propria mașină de scris.
La Chișinău, semnele latine sunt sudate la o mașină de scris în locul celor chirilice, astfel că
Literatura și arta devine primul ziar din Basarabia
care începe să iasă sistematic în grafie latină.
• În 1994, neo-comuniștii din Partidul Democrat Agrar, ajunși la putere în Moldova, renunță la imnul de stat Deșteaptă-te,
române și le propun poetului Grigore Vieru și compozitorului Eugen Doga să compună verusurile și, respectiv, muzica pentru un nou imn. Ambii refuză.
Grigore Vieru scrie în Literatura și arta
următoarele:
Dreptatea istorică va blestema poeții și compozitorii
care vor îndrăzni să ridice mâna asupra Imnului Național Deșteaptă-te,
române, cocoțându-se ei în locul strălucirii și necesității lui
istorice.
• În 1964, Vieru publică în revista
Nistru poemul Legământ, dedicat lui Mihai Eminescu. Poemul începe cu versurile:
Știu: ,,Cândva, la miez de noapte,/ Ori la răsărit de
Soare,/ Stinge-mi-s-or ochii mie/ Tot deasupra cărții Sale’’.
După 45 de ani, poetul moare în urma
unui accident de mașină, care are
loc în noaptea de pe 15 spre 16 ianuarie 2009, la întoarcerea de la o ceremonie
de omagiere a lui Eminescu.
• Epitaful pe
care și l-a ales Vieru:
,,Sunt iarbă.
Mai simplu nu pot fi’’.
Opera:
• 1957 - Alarma
(versuri pentru copii)
• 1958 - Muzicuțe (versuri pentru copii)
• 1961 -
Făt-Frumos curcubeul și Bună ziua,
fulgilor! la editura „Cartea Moldovenească”
• 1963 - Mulțumim pentru pace (versuri) și Făgurași' (versuri, povestiri și cântece).
• 1964 - Revista
„Nistru” publică poemul Legământ, dedicat poetului nepereche Mihai Eminescu.
• 1965 -
Versuri pentru cititorii de toate vârstele, prefațat de Ion Druță pentru care i se acordă Premiul Republican al
Comsomolului în domeniul literaturii pentru copii și tineret (1967). • 1967 - Poezii de seama voastră
(editura „Lumina”)
• 1967 - Bărbații Moldovei, cu o dedicație pentru „naționalistul” Nicolae Testimițeanu (revista
„Nistru”). Întregul tiraj este oprit, dedicația scoasă.
• 1969 -
Duminica cuvintelor la editura „Lumina” cu ilustrații de Igor Vieru, o carte mult îndrăgită de preșcolari, care a devenit prezentă în orice grădiniță de copii.
• 1970 -
Abecedarul (editura „Lumina”) — în colaborare cu Spiridon Vangheli și pictorul Igor Vieru)
• 1970 - Trei
iezi • 1974 - Aproape (versuri lirice, cu ilustrații color de
Isai Cârmu)
• 1975 - Mama
(editura „Lumina” — carte pentru cei mici, ilustrată de Igor Vieru)
• 1976 - Un
verde ne vede! (editura „Lumina” — volum pentru care poetului i se decernează
Premiul de Stat al Republicii Moldova (1978).
• 1989 - Metafore
albastre - (editura „Narodna cultura”, Sofia — în colecția Globus poetic, traducere în limba bulgară de Ognean
Stamboliev.
• 2010 - Mi e
dor de piatra - еd. Avangardprint, Bulgaria - traducere în limba bulgară și prefață de Ognean
Stamboliev - 100 poezii
Mulți compozitori
basarabeni se inspirau de poezia lui Grigore Vieru (culegeri de cântece „Poftim
de intrați”, „Cine crede” ș.a.). Grigore
Vieru însuși este autor al unor melodii de cântece
pentru copii („Să crești mare” ș.a.), dar cea mai fecundă era colaborarea lui cu
compozitoare Iulia Țibulschi
(culegeri „Soare, soare”, „Clopoțeii”,
„Stea-stea, logostea”, „Ramule-neamule”, „Cântând cu iubire” ș.a.).
Bibliografie:
Florentina
Narcisa Boldeanu, ,,Grigore Vieru, poetul dimineții și al
bucuriei’’, în Revista Știința literară Nr.2 (25), 2012
Grigore Vieru, Taina
care mă apără, Iaşi, Editura Princeps, 2008
Matei Călinescu, A
citi,a reciti. Către o poetica a re(lecturii), Editura Polirom, București, 2007
Literatura şi Arta
Moldovei, Enciclopedie, Chişinău, Red. ESM., 1985
Viorica Ela
Caraman, ,,Grigore Vieru și Emil Cioran în circumferința ideilor comune”,
în Revista Limba Română, Nr.1- 4, 2009
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu