Grigore Vieru- un geniu?

Budacă Liliana, prof. înv. Primar, grad II,

Școala Profesională „ Gheorghe Burac”- Vlăsinești

„Basarabia este un copil înfăşurat în sârmă ghimpată”

              Grigore Vieru avea să împlinească  80 de ani. „ Grigore Vieru a fost mai mult decât un poet, a fost însuşi sufletul Basarabiei .Pentru poet dispariţia fizică nu înseamnă moarte, el trăieşte prin poezia sa, prin frumosul semănat în inimile copiilor. A fost, este şi va rămâne Pilonul de rezistenţă a culturii naţionale .Tot ce e mai frumos astăzi poartă numele lui. Şi cerul cu stelele, şi al străvechii slave bucium, şi ochii măicuţei ne sunt mai aproape, fiindcă iubesc şi au o taină sus care ne apără. A ajunge să poţi să redai istoria neamului în poezie, să poţi să aperi cei al tău prin poezie şi să crezi că eşti auzit de Dumnezeu prin poezie înseamnă să fiii un poet ales.

           GRIGORE VIERU - poet, academician, membru corespondent al Academiei Române, decorat cu Ordinul Steaua României în grad de Comandor și Ordinul Steaua României în grad de Mare Cruce. Poetul Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935, în satul Pererita de pe malul stâng al Prutului, fostul judeţ Hotin, se naşte Grigore Vieru în familia de plugari români a lui Pavel şi Eudochia Vieru.

A absolvit şcoala de şapte clase din satul natal în anul 1950, după care a urmat şcoala medie din orăşelul Lipcani, pe care o termină in 1953. În 1958, Vieru a absolvit Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chişinău, Facultatea de Filologie şi Istorie. 

            A debutat editorial în 1957, student fiind, cu o plachetă de versuri pentru copii, "Alarma", apreciată de criticii literari. În acelaşi an, i-a apărut a doua culegere de versuri pentru copii, "Muzicuţe", şi s-a angajat ca redactor la revista pentru copii „Scânteia Leninistă”. A fost redactor la revista Nistru, publicaţie a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Între 1960 şi 1963, Vieru a fost redactor la editura Cartea Moldovenească, unde i-au apărut şi două plachete de versuri pentru copii: "Făt-Frumos şi Curcubeul" şi "Bună ziua, fulgilor!".

           În 1964, publică în revista Nistru poemul "Legământ", dedicat poetului Mihai Eminescu. 

           În 1965, îi apare volumul "Versuri pentru cititorii de toate vârstele", pentru care i se acordă Premiul Republican al Comsomolului în domeniul literaturii pentru copii şi tineret (1967).                                                                                                                                          În 1967, Revista Nistru publică poemul "Bărbaţii Moldovei", cu o dedicaţie pentru "naţionalistul" Nicolae Testimiţeanu. Întregul tiraj este oprit, iar dedicaţia este scoasă.   În 1968 are loc o cotitură logică în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice "Numele tău", cu o prefaţă de Ion Druţă. Cartea este apreciată de critica literară drept cea mai originală apariţie poetică. Chiar în anul apariţiei, cartea devine obiect de studiu la cursurile universitare de literatură naţională contemporană.      Trei poeme din volum sunt intitulate "Tudor Arghezi", "Lucian Blaga", "Brâncuşi", iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiş şi Marin Sorescu. Asemenea dedicaţii apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.                                                                                                             

      În 1973, Grigore Vieru trece Prutul în cadrul unei delegaţii de scriitori sovietici.

      În 1977, la invitaţia Uniunii Scriitorilor din România, Vieru vizitează, împreună cu soţia, mai multe oraşe din România.

      În 1989, Vieru este ales deputat al poporului. Adunând în jurul său pe cei mai populari interpreţi şi compozitori de muzică uşoară din Basarabia, poetul întreprinde un turneu în Moldova de peste Prut.                                                                                                                    

       Versurile sale sunt cunoscute cititorilor din Bulgaria, Ungaria, Polonia, fosta Republica Democrată Germana, Finlanda, Franța. Statele Unite ale Americii. Operei sale, patrunsă în manuale și antologii, i se consacra numeroase studii.

         Grigore Vieru nu clameaza, nu se agită, nu face parada de sentimente. Ființa sa de abur șoptește lin ca adierea pădurii, ca murmurul izvoarelor. Atunci când povestește despre copilăria și mierea literaturii române, nu ne gândim la un băiat anume născut într-un sat pe celălalt mal, nu la un student cu un har poetic anume, ci la o generaie mutilată în ființa ei națională, la un popor care-și pierduse speranța. Șoapta Poetului a săpat adânc în stânca intoleranței bolsevice care părea de neclintit.
           ,,Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi” – aşa se definea poetul Grigore Vieru, maestru al cuvântului, iubitor de plai, de limbă şi de neam. A iubit poporul român până la lacrimi şi şi-a consacrat întreaga sa viaţă copiilor, îndrăgostiţilor, maturilor, lăsându-ne o operă monumentală, de o muzicalitate şi-o frumuseţe rară. Poet liric, cu o sensibilitate mare dedică poezii sufletului omenesc. Poet al mamei, al dorului şi al dragostei, al baştinei, al izvorului, al naturii – poet al lucrurilor sacre, aşa e definit Grigore Vieru.

BIBLIOGRAFIE:

1.      www.grigorevieru.md;

2.      Grigore Vieru. Taina care ma apara. Iasi, Ed. Princeps Edit. 2008;

3.      www.ro.wikipedia.org;

4.      Grigore Vieru, Acum și în veac, editura Litersa, ed.III.