Creatia eminesciana

Motive fundamentale ale creaţiei eminesciene

                                                                 Profesor gr. I, Alina-Valentina Onofrei

        

         Motivul este o modalitate prin care se realizează tema în opera literară. Termenul de motiv provine din verbul latin “movere” (a mişca) semnificând rolul său în impulsionarea acţiunii, rol pe care şi-l îndeplineşte prin frecvenţa în cadrul unei opere literare. Multe din “motive” apar în creaţiile epice dar şi în operele lirice sau dramatice, existând o notă particulară în cazul fiecarui gen literar.

         În universul poeziei lui Mihai Eminescu circulă numeroase motive, a căror tratare artistică originală le conferă un timbru unic,     de neconfundat: teiul, plopul, lacul, luna, marea, stelele etc. Aceste motive – ce vor fi în schema următoare, constituie pentru elevi un exemplu prin care să se poată familiariza cu un nou concept în universul creaţiei eminesciene.

Motivul	Poezia	Citatul
Codrul	Povestea codrului La mijloc de codru	“Împărat slăvit e codrul  Neamuri mii îi cresc sub poale,  Toate înflorind din mila  Codrului, Măriei-Sale”  “La mijloc de codru des  Toate păsările ies”.
Teiul	Făt-Frumos din tei	În mijloc de codru – ajunse  Lăngă teiul “nalt şi vechi”.
	Luceafărul	“Sub şirul lung de mândri tei   Şedeau doi tineri singuri”.
Plopul	Pe lângă plopii fără soţ	“Pe lângă plopii fără soţ  Adesea am trecut”
	Şi dacă ...	“Şi dacă ramuri bat în geam  Şi se cutremur plopii,  E ca în minte să te am  Şi-ncet să te apropii”
Luceafărul	Luceafărul	“Lăngă fereastră, unde-n colţ  Luceafărul aşteaptă”
Motivul	Poezia	Citatul
Trestia	Lasă-ţi lumea	“Tremurând cu unde-n spume  Între trestie le farmă”.
	Lacul	“Ea din trestii să apară  Şi să-mi cadă lin pe piept”.
Salcâmul	Sara pe deal	“Şi surâzând vom adormi sub înaltul  Vechiul salcâm. Astfel de noapte bogată  Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată”.
	O, mamă	“Deasupra criptei negre a sfântului mormânt  Se scutură salcamii de toamnă şi de vânt”.
Floarea albastră	Călin (File din poveste)	“Flori albastre tremur ude în văzduhul                                                tămâiet”. ................................................................. “Flori albastre are-n păru-i şi o stea în frunte poartă”.
	Floare albastră	“Floare-albastră! Floare-albastră!  Totuşi este trist în lume”
Izvorul	Dorinţa	“Vino-n codrul la izvorul  Care tremură pe prund”
	Călin (File din poveste)	“Acolo, lângă izvoară, iarba pare de omăt”
Lacul	Lacul	“Lacul codrilor albastru  Nuferi galbeni îl încarcă”
	Crăiasa din poveşti	“Lângă lac, pe care norii  Au urzit o umbră fină”
Marea	Mai am un singur dor	“Să mă lăsaţi să mor  La marginea mării
	Luceafărul	“Şi mumă-mea e marea”
	Luceafărul	“Şi s-aruncă fulgerător,  Se cufunda în mare”
Luna	Melancolie	“Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă Prin care trece albă regina nopţii moartă”
	Scrisoarea I	Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci”.
	Călin (File din poveste)	Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic”

Motivul	Poezia	Citatul
Stelele	La steaua	“La steaua care-a răsărit  E-o cale atât de lungă  Că mii de ani i-au trebuit  Luminii să ne-ajungă”
	De ce nu-mi vii	“Mai mândră decât orice stea,  Iubita mea, iubita mea”
	Stelele-n cer	“Stelele-n cer  Deasupra mărilor  Ard depărtărilor  Păna ce pier”.
Buciumul	Lasă-ţi lumea	“Tânguiosul bucium sună   L-ascultam cu-atâta drag”
	Sara pe deal	Sara pe deal buciumul sună cu jale
Dorul nemărginit	Scrisoarea I	“Şi în roiuri luminoase izvorând din infinit  Sunt atrase în viaţă de un dor nemărginit.”
Îngerul	Mortua est	“Atunci acest înger n-a fost decât lut”
	Înger de pază	“Vedeam ca în vis pe-al meu înger de pază  Încins cu o haină de umbre şi raze”
Somnul	Codrule, Măria Ta	“Să mă culc cu faţa-n sus   Şi să dorm, dormire-aş dus”
	Sara pe deal	“Ne-am răzima capetele-unul de altul  Şi surâzând vom adormi sub înaltul  Vechiul salcâm. Astfel de noapte bogată,  Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată”